În martie 2019, mii de ruşi, după unele estimări peste 10.000, protestau la Moscova contra intenţiei guvernului lui Putin de a restricţiona accesul la internet în ceea ce începea să fie perceput ca o nouă cortină de fier, una digitală. În martie 2022, armata lui Putin invadează Ucraina şi cortina de fier cade, ca o ghilotină care retează legăturile ruşilor cu Occidentul. Peste 10.000 de oameni sunt arestaţi pentru proteste antirăzboi la Moscova.
Nici cele mai teribile temeri ale celor care au ieşit în stradă în urmă cu trei ani nu se ridică la nivelul a ceea ce se întâmplă acum în Rusia. O instituţie de inchiziţie a informaţiilor de pe internet, de reprimare a ereziilor online, face exces de zel. Frica s-a instalat în realitatea digitală şi fizică din Rusia. La gurile de metrou din Moscova oamenii sunt controlaţi de telefoane, iar telefoanele sunt şi ele controlate.
Rusul care a văzut şi altceva în afară de propagandă se teme că mâine-poimâine va fi pedepsit dacă se va plânge că rafturile din magazine sunt cam goale şi că totul se scumpeşte. Este îndreptăţit să se întrebe ce va urma. Poate un gulag digital? Poate că cineva se va gândi să reintroducă pedeapsa cu moartea. Şi totul a pornit cu nişte misterioase “cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini website-urile, scrie New York Times. Era vorba de începutul celui mai ambiţios program de cenzurare a internetului după “Marele zid de foc” al Chinei.
Semne că ceva se va întâmpla au fost. Instituţia de reglementare a internetului a păşit pe calea cenzurii cu paşi aparent nevinovaţi: e-maluri birocratice şi formulare de completat. Mesajele cereau detalii tehnice – cum ar fi date despre trafic, specificaţiile echipamentelor şi vitezele de conectare – de la companiile care furnizează servicii de internet şi telecomunicaţii în întreaga ţară. Apoi au sosit cutiile negre.
Companiile de telecomunicaţii nu au avut de ales decât să stea deoparte în timp ce tehnicienii aprobaţi de guvern conectau dispozitivele la sistemele informatice şi la servere. Închis uneori sub cheie, noul echipament este conectat la un centru de comandă din Moscova, dând autorităţilor puteri noi, uluitoare, de a bloca, filtra şi încetini site-urile pe care puterea nu dorea ca publicul rus să le vadă.
Se întâmpla în 2019. Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus webul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră. Dispozitivele au fost montate în sălile de echipamente ale celor mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii şi internet din Rusia, inclusiv Rostelecom, MTS, MegaFon şi Vympelcom, după cum a dezvăluit un deputat rus.
