Cresterea in paralel a deficitului bugetar si a deficitului extern in conditiile lipsei de fonduri disponibile pentru reforma sistemului de pensii si pentru investitii in infrastructura genereaza riscuri macroeconomice pentru Romania, conform raportului actualizat al BERD privind tranzitia in regiune.
"Desi impozitarea directa a fost redusa, contul de capital, liberalizat, iar strategia formala de tintire a inflatiei a fost adoptata de BNR, aceste masuri nu au fost insotite de politici economice adecvate", se spune in analiza BERD data publicitatii ieri la Londra. Analistii institutiei remarca perspectiva moderarii cresterii economice, avansand o prognoza de 5%, in contextul in care consumul privat va continua sa alimenteze o dinamica exploziva a importurilor. BERD a anuntat una din cele mai pesimiste prognoze de crestere economica pentru Romania. UE a publicat o prognoza de 5,3%, apropiata de cifra de 5,2% avansata in aprilie de FMI. O prognoza din februarie a Credit Suisse First Boston credita economia cu un ritm de crestere de numai 4,5%, ca si Economist Intelligence Unit si Vienna Institute, in timp ce JP Morgan, o alta banca mare cu experienta pe piata locala, este mai optimista, prognozand in februarie un ritm de crestere de 5,4%.
Pe ansamblu, BERD considera ca autoritatile se afla in fata unor noi provocari din punct de vedere monetar si fiscal, ca urmare a deschiderii economiei si a reducerii impozitelor. Deficitul de cont curent ar urma sa urce anul acesta la 10,6% din PIB, conform celei mai recente prognoze a BERD, fiind pentru prima data cand ar trece peste pragul de 10%. In termeni nominali, soldul negativ al contului curent este estimat la 11,2 mld. dolari, in conditiile in care deficitul comercial - principalul motor de crestere - ar urma sa urce la 13,1 mld. dolari. Adancirea deficitului extern ar urma sa se produca in ciuda faptului ca intrarile de investitii straine directe sunt asteptate sa ramana consistente, cu un volum de 4,48 mld. dolari in 2006. In privinta deficitului bugetar, BERD prognozeaza ca acesta se va mari pana la 1,4% din PIB, desi Guvernul a adoptat recent o tinta revizuita de 0,9% din PIB. Desi aceasta relaxare fiscala ingrijoreaza si banca centrala din perspectiva sanselor de continuare a trendului de scadere a inflatiei, masura a fost preferata variantei adoptarii unor majorari de impozite care sa aduca mai multi bani la buget pentru asigurarea finantarilor necesare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
