Caută doar în titlu
Eveniment

Banii europeni, o gură de aer pentru România. Analiză XTB: Cele 79,9 miliarde euro, înseamnă un impuls puternic economiei afectate de pandemie

România urmează să primească 79,9 miliarde euro, din care 63,1 miliarde euro în fonduri nerambursabile şi 16,7 miliarde euro în credite, o sumăcare ar putea oferi un impuls puternic economiei. 

Totuşi, acest scenariu poate deveni realitate doar dacă fondurile vor fi utilizate într-o manieră eficientă şi în domenii care pot asigura o dezvoltare durabilă şi pe termen lung, se arată într-o analiză a XTB România, companie de brokeraj de instrumente derivate din lume.

Summitul Uniunii Europene reprezintă un eveniment cheie pentru perspectiva de redresare economică europeană, dar şi pentru dinamica încrederii investitorilor. În centrul negocierilor se află pachetul propus ce se ridică la 1.820 miliarde de euro, care se divizează în bugetul comunitar pe 7 ani şi planul de redresare economică al UE.

„În total, volumul angajării bugetare ar ajunge la aproximativ 13% din PIB-ul UE din 2019 (şi un procentaj superior raportat la cifra din 2020, având în vedere scăderile estimate). Deşi cifra alocărilor nerambursabile nu a fost încă stabilită definitiv, o valoare de puţin sub 400 de mld. Euro, mai redusă decât dorinţele unor state mai ales din zona de ”miazăzi” a continentului, reprezintă totuşi un compromis rezonabil, dificil de întrezărit acum chiar şi numai o jumătate de an, şi mai ales în afara unui catalizator precum situaţia neobişnuită a acestei perioade. Deschiderea arătată de Germania şi disponibilitatea spre negociere a grupului "frugal" îndreptăţesc speranţe ale unui progres, fără îndoială, de natură istorică”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

„Nu este vorba doar despre solidaritate în termeni abstracţi, ci despre o realitate a unor transferuri de resurse necesare pentru echilibrarea unor disparităţi în creştere. Pe de altă parte, ca de fiecare dată, implementarea şi mecanismele de control vor fi esenţiale pentru un rezultat optim. Economia reală europeană ar beneficia notabil, "salvând" câteva puncte procentuale de PIB cumulat, dacă agregăm rezultatele pe parcursul mai multor ani. O economie europeană puternică ar ajuta, prin canale multiple, şi economia României, fără a pune la socoteală şi canalul cel mai important: fondurile care vor fi direct accesibile. Deşi este posibil ca valoarea acestora să fie diferită (în orice sens) de cifrele anunţate anterior, impactul net asupra economiei va depinde de variabile precum sectoarele preferate, eficienţa de implementare şi abilitatea de a genera valoare adăugată pe termen lung”, mai spune analistul.

„În privinţa pieţelor financiare, este posibil ca, atât pentru burse cât şi pentru moneda unică europeană, o bună parte din speranţe să fie deja reflectate în cotaţii, deşi se poate imagina ca un impact pozitiv iniţial să poată fi ”deblocat”, mai ales dacă valoarea granturilor ar depăşi 400 de mld. de Euro. Pe termen lung, bursele ar fi sprijinite în raport cu scenariul în care proiectul de finanţare nu ar fi dus la bun sfârşit, în timp ce moneda unică europeană ar primi argumente suplimentare în raport cu dolarul american, lira sterlină sau francul elveţian. Cum în vizorul investitorilor se află, însă, şi o serie de alte teme legate de sănătate, economie sau relaţii internaţionale, planul nu poate, de unul singur, să asigure un parcurs favorabil monedei unice în a doua jumătate a anului, reuşind totuşi să sporească probabilitatea unor tendinţe favorabile ale Euro/dolar în această toamnă”, adaugă Claudiu Cazacu.

„Până în acest moment, discuţiile au subliniat discrepanţele ample dintre cele două tabere: statele iniţiatoare ale proiectului, printre care Germania şi Franţa, şi aşa-zisele ţări frugale, Austria, Olanda, Suedia, Danemarca. Principalul punct de dezacord dintre cele două a fost legat de ponderea din pachetul de 750 de miliarde de euro care trebuie acordat sub formă de subvenţii şi cât poate fi acordat sub formă de împrumuturi. Astfel, grupul celor patru sugerau mai degrabă un plan de 700 de miliarde de euro, cu un raport de 50 - 50 între subvenţii şi credite. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus iniţial un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de fonduri nerambursabile şi 250 miliarde euro în credite. Se pare totuşi, că un punct comun ar putea fi atins la un nivel de 390 de miliarde de euro în granturi şi 360 de milioane sub formă de împrumuturi”, explică, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Condiţiile de acordare ale acestor fonduri reprezintă un alt aspect important. Astfel, există state ce doresc o abordare mai lejeră, oferind mai multă libertate organelor de decizie la nivel naţional, în timp ce alte state doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau Comisiei Europene. În plus, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept. Acesta este un nou punct sensibil pentru două state din Europa de Est, Polonia şi Ungaria, care şi-au exprimat opoziţia faţă de această propunere, existând dubii cu privire la respectarea acestor standarde.

„În pofida faptului că este cea mai lungă negociere din istoria Uniunii, această caracteristică nu reprezintă neapărat un punct negativ, ci indică faptul că, deşi există numeroase puncte de neînţelegere, oficialii statelor sunt deschişi să ajungă la un acord, conştientizând importanţa unui astfel de pachet complex de stimulente pentru redresarea economică a celor mai afectate state europene. Astfel, o recuperare rapidă va alimenta şi performanţa agregată la nivel comunitar”, subliniază Radu Puiu.

Cele 4 zile şi 4 nopţi de discuţii aprinse nu au fost în zadar, consensul fiind atins cu o distribuţie de 390 de miliarde sub formă de granturi şi 360 de miliarde sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre vor trebui, de asemenea, să elaboreze planuri care să descrie modul în care vor investi resursele. Aşa-numitele planuri de reformă şi recuperare vor trebui să fie aprobate de restul statelor europene, cu o majoritate calificată şi nu cu unanimitate, aşa cum au insistat reprezentanţii Olandei.

„La nivelul pieţelor, anunţul unui acord a determinat un val clar de optimism pe pieţele europene, indicele german DAX reuşind să revină în teritoriul pozitiv în comparaţie cu nivelul de la începutul anului. În plus, moneda unică europeană continuă să se menţină în zona maximelor ultimelor 4 luni în raport cu dolarul american. Pe lângă importanţa pe care o au fondurile în procesul de redresare economică, acordul reprezintă o victorie şi pentru comunitatea europeană. Criza actuală a pus la îndoială stabilitatea Uniunii şi a oferit încredere mişcărilor şi vocilor antieuropene, fapt ce a dus la crearea de tensiuni legate de viitorul Zonei Euro. Acest acord a demonstrat că în ciuda opiniilor contrare, interesul comunitar primează şi statele membre au arătat o atitudine deschisă şi dispusă să facă compromisuri pentru atingerea unui ţel comun. Acest element ar putea să reprezinte un factor pozitiv pentru pieţe pe termen scurt, chiar dacă scenariul unui acord a fost deja inclus în mare parte în preţ”, explică analistul XTB.

 
 

Etichete: ue,acord,analiză

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.