Recuperatorul numarul 1 al Romaniei, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) are ca prioritate pentru anul acesta conversia in actiuni a datoriilor unui numar de opt societati, aflate in subordinea Autoritatii pentru Privatizare. Acestea sunt in proces de privatizare, iar datoriile lor se ridica la aproximativ 260 milioane dolari. Si tot pentru anul acesta AVAB si-a propus sa foloseasca si piata de capital pentru recuperarea creantelor.
"Pe lista de prioritati a Autoritatii pentru acest an se afla si selectarea uneia sau mai multor societati de valori mobiliare care vor actiona pe piata de capital in numele AVAB", a declarat pentru Ziarul Financiar Ionel Blanculescu, presedintele Autoritatii.
In prezent, valoarea totala a creantelor preluate de catre AVAB se ridica la 3,7 miliarde de dolari. "Din aceasta suma 3,14 miliarde de dolari reprezinta creante bancare, iar 614 milioane de dolari sunt creante aferente imprumuturilor garantate de catre Ministerul Finantelor pentru companiile preluate de Autoritate", a mai spus Blanculescu.
Pentru anul acesta, oficialul AVAB estimeaza ca veniturile Autoritatii se vor ridica la 2.350 miliarde de lei, cu 3,5% mai mult decat cele prognozate pentru anul trecut, din care 1.850 miliarde de lei vor proveni din valorificarea activelor bancare si 500 de miliarde de lei, din valorificarea creantelor preluate de la Ministerul Finantelor.
"Cred ca 2003 va reprezenta unul dintre cei mai eficienti ani atat in recuperarea creantelor bancare, cat, mai ales, in recuperarea imprumuturilor garantate de stat", a mai spus Blanculescu.
Credite cu garantia statului
AVAB are in acest moment in portofoliu 23 de societati care au beneficiat de credite externe cu garantia statului si nu si-au achitat obligatiile financiare. Din cele 614 milioane de dolari cat reprezinta creantele preluate pentru aceste societati, numai 48,7% sunt ratele de capital, dobanzile, comisioanele si alte costuri, restul (51,2%) fiind debite provenite din neplata comisionului la fondul de risc, majorari si penalitati pentru neplata la termene a ratelor de capital, dobanzilor si comisioanelor, majorari si penalitati pentru neplata comisionului la fondul de risc.
Presedintele AVAB estimeaza ca din aceasta suma vor fi recuperate maxim 200 milioane dolari, in conditiile in care gradul maxim de recuperare la care se poate ajunge este de 30%.
Cele mai mari creante la acest capitol le au fosta Companie Romana a Petrolului - 507 milioane de dolari, Oltchim - 97,2 milioane de dolari, Comtim - 96,9 milioane de dolari, Contransimex - 88,9 milioane de dolari si World Trade Center cu 78,4 milioane de dolari.
"Procedura de recuperare pentru unele dintre aceste societati este destul de dificila si de durata avand in vedere faptul ca sunt implicate banci straine. De exemplu, la Oltchim, care are 12 banci finantatoare, nu se poate face conversia creantelor in actiuni, la solicitarea APAPS, pana nu se primeste acordul finantatorului. Asa ca, in acest moment, AVAB trebuie sa explice fiecarei banci in parte cine este si ce vrea, apoi sa astepte decizia fiecarei institutii financiare", explica Blanculescu.
Strategia in cazul FNI
AVAB va plati in primele luni ale acestui an ajutoarele financiare pentru ultimii 2.000 de investitori ai Fondului National de Investitii si va continua sa reprezinte statul in toate litigiile legate de acest caz.
Anul trecut Autoritatea a platit 25,2 miliarde lei unui numar de peste 3.700 de investitori FNI, valoarea totala a sumelor platite fiind de 269,9 miliarde lei.
In ceea ce priveste litigiile, Blanculescu spune ca in acest moment exista 48 de dosare pe rolul instantelor judecatoresti din tara in legatura cu punerea in aplicare a contractului de fidejunctiune/cautiune incheiat intre SOV Invest si FNI pe de o parte si CEC pe de alta parte.
Cazul FNI face obiectul a doua categorii de procese: penal si civil. "In cazul procesului penal, anul trecut am retrimis dosarul Parchetului pentru extinderea cercetarilor. Intentia noastra este sa demonstram ca in cazul FNI a fost vorba despre frauda, si daca reusim sa dovedim acest lucru, atunci se va incheia si procesul civil. Spun asta pentru ca prin contractul de fidejunctiune/cautiune CEC asigura plata ultimei valori a unitatii de fond in cazul producerii unui risc caracteristic fondurilor deschise de investitii. Ori, frauda nu este un risc specific acestor fonduri", sustine Blanculescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
