În contextul în care Dacia, cel mai mare exportator al României, cere insistent accelerarea dezvoltării infrastructurii, starea precară a drumurilor din ţară şi ritmul lent sau extrem de lent cu care sunt construite noile autostrăzi au ajuns subiect de glumă pentru membrii delegaţiei Comisiei pentru Transport şi Turism (TRAN) din Parlamentul European, aflaţi în vizită la Bucureşti.
În timp ce instituţiile europene doresc reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi reducerea impactului transporturilor asupra schimbărilor climatice şi discută inclusiv despre mutarea transporturilor de pe rutier pe feroviar, în România nu există o infrastructură coerentă de autostrăzi, iar trenurile de marfă au o viteză medie de 23 km/h.
„Pentru a discuta despre mutat şi alternative trebuie întâi să ai un sistem rutier. Dorim o predictabilitate a planurilor de construcţie a drumurilor din România. Dacă acestea sunt, dau un exemplu, lunar, este foarte greu de lucrat cu ministerul de aici“, a spus Wim van de Camp, membru al Comisiei pentru transport şi turism (TRAN) din Parlamentul European. Când a venit vorba de starea drumurilor din România, el a subliniat că „în România nu aş veni cu motocicleta în următorii cinci ani, având în vedere starea drumurilor. Am văzut câţi oameni mor pe drumuri în accidente rutiere în România, sunt peste 2.000. Avem nevoie de un bun echilibru între transportul feroviar şi cel rutier, dar sistemul de transport fără drumuri bune nu are un viitor“.
Miza pentru deblocarea marilor proiecte de infrastructură o reprezintă votarea în parlament a masterplanului de transport, cu toate că sunt voci care doresc modificarea acestuia.
„Am discutat cu Parlamentul European planurile noastre. Sunt interesaţi de implementarea masterplanului. Intenţia noastră este ca în acest an să finalizăm aprobarea acestuia în Parlament“, a spus Dan Costescu, ministrul transporturilor.
Pe de altă parte, Marian Marinescu, din comisia de transport şi membru al Partidului Popular European spune că prioritatea unui astfel de plan de infrastructură trebuie să fie extinderea reţelei de autostrăzi către zone sărace şi subdezvoltate cum ar fi Oltenia, unde proiectul autostrăzii Piteşti-Craiova a intrat pe linie moartă sau nordul Moldovei, în condiţiile în care drumul expres prevăzut în masterplan este de la Ploieşti la Bacău.
„Proiectul infrastructură mare decide ce proiecte se vor finanţa până în 2020. Acesta trebuie să susţină şi conectarea Olteniei de Banat şi a Moldovei de Transilvania. Nu poţi mulţumi pe toată lumea, dar trebuie să existe priorităţi economice pentru a susţine crearea de noi locuri de muncă“, a spus Marinescu. Declaraţiile lui vin în contextul în care şi Nicolas Maure, preşedintele Dacia, a declarat săptămâna aceasta că România, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să susţină şi construcţia de infrastructură modernă care să „unească“ provinciile istorice, deoarece acum Transilvania este conectată de Ungaria, nu de restul României.
