Potrivit unui raport al Comisiei Europene citat de reprezentanta Signal Iduna, platile neoficiale din sistemul de sanatate sunt de aproximativ 400 mil. euro, „ceea ce limiteaza accesul populatiei la serviciile deja platite prin contributiile la asigurarile sociale".
In legatura cu nivelul redus al deductibilitatii asigurarilor private, reprezentantii Ministerului de Finante spun ca nu parghiile fiscale ar relansa aceasta piata, ci reforma din sistemul sanitar. „Dupa patru ani de cheltuieli nu se vad schimbari in calitatea sau in infrastructura din spitale. De aici incepe problema dumneavoastra. Rolul asiguratorului privat este un plus de competitivitate", a spus Gratiela Iordache, secretar de stat in cadrul Ministerului Finantelor Publice.
In ceea ce priveste nivelul maxim de 250 de euro deductibil anual, Iordache a precizat ca „acest tip de calcul este aproape la acelasi nivel in toate tarile".
„Nu intotdeauna solutia fiscala este cea mai facila. Ne-am obisnuit sa ne adresam efectelor si nu cauzei", a spus Iordache.
Pe de alta parte, autoritatile mai spun ca nu a existat un lobby puternic al firmelor din domeniul asigurarilor private de sanatate, asa cum au facut firmele de pensii si care a dus la implementarea Pilonului II anul trecut. „Nu asteptati sa vina cineva din partea Guvernului sa va rezolve problemele. Aveti o forta teribila. Puteti sa va uniti si sa faceti lobby. La pensiile private asa s-a intamplat", a spus Mihai Seitan, consilier de stat pentru munca si protectie sociala al premierului Emil Boc. Seitan este unul din oamenii cheie din reforma sistemului de pensii, care a ocupat in trecut si functia de presedinte al Casei Nationale de Pensii.
In replica, asiguratorii spun ca sunt putine firme prezente pe aceasta piata si astfel puterea lor este redusa.
„In prezent, exista doua -trei companii orientate pe asigurari private de sanatate. Nu avem puterea de a misca lucrurile din loc. Ne luptam cu abonamentele de sanatate, si cu reticenta in ceea ce priveste asigurarile", a spus Sinziana Maioreanu de la Signal Iduna.
Spre deosebire de alte state in care asigurarile de sanatate domina piata, in Romania abonamentele la clinicile private au castigat cel mai mult teren in ultimii ani. Astfel, numarul abonamentelor de sanatate a ajuns la cateva sute de mii. La aceasta evolutie a contribuit faptul ca majoritatea serviciilor incluse in abonamente sunt mascate sub forma de medicina a muncii, serviciu obligatoriu pentru orice angajator si care se deduce fiscal in totalitate. Regimul lor este similar tichetelor de masa care nu sunt impozabile.
Clinicile private, care evita sa lucreze cu firmele de asigurari, si-au crescut exponential buisnessul in ultimii ani.
Principala deosebire intre asigurarile de sanatate si abonamente o reprezinta faptul ca primele dintre ele acopera si cheltuielile in caz de spitalizare, in timp ce abonamentele sunt destinate unor controale periodice, in general de preventie.
„Utilizatorii nu cunosc produsele in sine. Nu stiu ce cuprinde o asigurare de sanatate si un abonament. Pe de alta parte, exista si blocajul mental al directorilor financiari in ceea ce priveste deductibilitatea redusa a asigurarilor", a spus Cristina Savuica, managing partner al Lugera & Makler.
Piata abonamentelor a inceput sa se dezvolte puternic incepand cu 2001, cand a intrat in vigoare un ordin al Ministerului Sanatatii Publice prin care controalele obligatorii de medicina muncii au devenit nedeductibile.
Luand in considerare si abonamentele, piata serviciilor de sanatate se mentine redusa.
„Numai 10% dintre angajati au un plan de asigurare care include si abonamente la clinici private, potrivit unui studiu Asibus realizat de Mednet Marketing Research Center. In Bucuresti, procentul acestora este de 9,2%, in timp ce in provincie ajunge la 11,6%", spune Sinziana Maioreanu. Cu toate acestea, asigurarile de sanatate sunt principalul beneficiu pe care angajatii din pozitii de middle si top management le solicita la angajare.
Un model de asigurari de sanatate similar Pilonului II din pensii autoritatile spun ca este mai greu de realizat in conditiile economice actuale.
„S-a pierdut oportunitatea de a urma modelul pensiilor private. Ne-am bucurat cand s-a facut reducerea contributiilor pentru sanatate pe care le platesc angajatul si angajatorul, de la 14% la 10,7%, insa aceasta diferenta ar fi putut fi folosita in alt mod, spre exemplu catre asigurarile private. Acum este mai dificil sa directionezi 2% catre sistemul de asigurari de sanatate, care este oricum prost finantat. In aceasta situatie, urmarea unui model, pornind de la stadiul actual este putin probabila", a spus Liviu Manaila, secretar de stat in Ministerul Sanatatii. El este de parere ca numai in situatia in care oamenii isi vor schimba mentalitatea si vor cere chitante pentru servicii, se vor desfiinta platile informale.
La randul sau Cristian Celea, director general al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), spune ca nicio tara nu poate avea sanatate pe bani putini.
„Tot cetateanul trebuie sa simta ca medicina costa si ca trebuie sa ia masuri de preventie. Coplata trebuie sa fie in asa fel incat sa dea satisfactie pacientului, dar si medicului si spitalului", spune Celea.
In lipsa unei legislatii care sa stabileasca clar ce componente sunt decontate de stat si care de privat, firmele de asigurari au vandut pana acum produse care asigurau de fapt o anumita suma de bani, si nu anumite servicii in sine.
„Nu avem un sistem de asigurari sociale de sanatate in Romania. Exista un sistem de asigurari de sanatate pe care il practica firmele, care au luat-o inaintea statului, insa acesta nu se suprapune cu ideea unui sistem de sanatate de stat. Statul nu a fost capabil sa lanseze un sistem cu servicii mai ieftine si sa aduca un plus de capital in sistemele de asigurari medicale, care oricum nu sunt indeajuns finantate. Criza ar putea fi o oportunitate in a crea un sistem medical", a mai spus Seitan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
