Ministerele din domeniile implicate in indeplinirea angajamentelor europene asumate de Romania, vizate de o eventuala activare a clauzei de salvgardare - Ministerul Justitiei, al Administratiei si Internelor si cel Public - au primit cele mai mari fonduri in urma rectificarii bugetare aprobate ieri de guvern.
Cei mai multi bani - 5.303,9 miliarde de lei (circa 141 mil. euro) - vor reveni Ministerului Administratiei si Internelor. Ministerul Justitiei va primi in plus 2.175,7 miliarde de lei (58 mil. euro) pentru aplicarea masurilor privind reforma sistemului judiciar, iar bugetul Ministerului Public va fi suplimentat cu 296,4 miliarde de lei (7,9 mil. euro).
Fondul de interventie la dispozitia guvernului a fost suplimentat cu peste 4.000 de miliarde de lei (105 mil. euro) pentru inlaturarea efectelor calamitatilor produse in urma inundatiilor.
Pe ansamblul bugetului general consolidat cheltuielile cresc cu 9.194,9 miliarde de lei (245 mil. euro), cu 1,1% fata de proiectia initiala, datorita cresterii veniturilor estimate la 27.500 de miliarde de lei (733 mil. euro).
"Rectificarea bugetului a fost determinata de reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici, aprobarea unor acte normative care produc influente asupra cheltuielilor si veniturilor, revizuirea tintei de deficit bugetar, asigurarea fondurilor necesare pentru domenii in care se poate activa clauza de salvgardare", a declarat ministrul finantelor Ionut Popescu.
Astfel, rectificarea a fost calculata la un curs valutar de 37.500 lei/ euro, fata de 42.500 de lei prognozat initial, si se bazeaza pe un deficit bugetar de 0,74% din PIB, fata de 1,5% initial, si pe o crestere economica de 6%, fata de 5,3%, prognozat la inceput.
La baza acestei operatiuni a stat si executia bugetara pe primele cinci luni ale anului care indica o crestere in termeni nominali a veniturilor de 19,2% si o majorare a cheltuielilor de 13,6%, fata de perioada similara a anului precedent.
La finele lunii mai, bugetul general consolidat a inregistrat un excedent de 10.326 de miliarde de lei (279 mil. euro), care reprezinta 0,4% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat in primele cinci luni sunt de 328.119 miliarde de lei (8,8 mld. euro), in timp ce cheltuielile sunt de 317.793 de miliarde de lei (8,5 mld. euro).
In urma rectificarii vor primi mai multi bani si Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate - care primeste 5.030,1 miliarde de lei (134 mil. euro), cea mai mare parte urmand sa fie alocata pentru medicamentele compensate si gratuite.
Bugetul asigurarilor sociale de stat a fost suplimentat cu 4.302 miliarde de lei (114 mil. euro) pentru asigurarea fondurilor necesare recalcularii pensiilor.
La bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate au fost suplimentate veniturile cu 2.467 de miliarde de lei (65 mil. euro), cheltuielile - cu 5.030,1 miliarde de lei (134 mil. euro) si fondul de rezerva al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate cu 33,4 miliarde de lei, estimandu-se un deficit de 2.596 de miliarde de lei (95 mil. euro). Acest deficit va fi finantat din disponibilitatile din anii precedenti inregistrate la bugetul respectiv.
La bugetul asigurarilor pentru somaj au fost majorate veniturile cu 1.013 miliarde de lei (27 mil. euro), iar cheltuielile au fost diminuate cu 1.350 de miliarde de lei (36 mil. euro).
Sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata destinate finantarii cheltuielilor institutiilor de invatamant preuniversitar de stat pe anul 2005 au fost suplimentate cu 5.603 miliarde de lei (149 mil. euro) pentru asigurarea fondurilor necesare acoperirii salariilor personalului din aceste institutii.
Cele mai importante reduceri au fost operate la nivelul bugetului Ministerului Muncii, care a fost redus cu 6.459 de miliarde de lei (172 mil. euro) ca urmare a eliminarii transferurilor pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat. De asemenea, sumele acordate Ministerului Transporturilor se reduc cu 6.029 de miliarde de lei (160 mil. euro), cele acordate Ministerului Apararii Nationale cu 3.041 de miliarde de lei (81 mil. euro), iar cele ale Ministerului Agriculturii cu 1.441 de miliarde de lei (38 mil. euro). In cazul Ministerului Economiei si Comertului, reducerea sumelor alocate este de 654 de miliarde de lei (17 mil. euro), iar pentru Ministerul Sanatatii de 615 de miliarde de lei (16 mil. euro). Unele din aceste diminuari reprezinta influente din reducerea cursului de schimb leu/euro fata de cel avut in vedere la elaborarea bugetului pe anul 2005.
Un nou Cod al muncii, dar nu si ultimul
Ordonanta de urgenta de modificare a Codului muncii a fost aprobata ieri de guvern, iar ministrul muncii Gheorghe Barbu a anuntat ca actul normativ va intra in vigoare la 1 iulie.
Acest lucru nu inseamna ca actul normativ nu va mai suferi modificari in perioada urmatoare.
Ministrul muncii spune ca dupa intrarea in vigoare a noului Cod se va relua procesul de negociere cu partenerii sociali - sindicatele si patronatele - pentru ca formula aprobata de guvern contine cateva prevederi asupra carora institutiile financiare internationale insista sa fie modificate.
"Una dintre aceste prevederi este cea referitoare la aplicabilitatea contractului colectiv de munca la nivel national", a spus ministrul, care nu a mai oferit si alte exemple.
Prevederile in vigoare, care sunt pastrate si de noua formula, spun ca acest tip de contract se aplica tuturor agentilor economici, indiferent daca acestia au semant sau nu contractul colectiv la nivel national.
Expertii FMI care s-au aflat recent in Romania au solicitat modificarea legii astfel incat contractele colective de munca sa se aplice numai celor care semneaza acest acord. Cea mai mare opozitie a venit din partea sindicatelor care nu doresc sa se renunte la aceasta prevedere deoarece perioada in care se negociaza un nou contract colectiv este singura in care pot declansa miscari de protest.
"Discutiile vor fi reluate pana la sfarsitul acestui an, poate chiar mai devreme", a spus ministrul muncii. El a subliniat inca o data ca varianta aprobata ieri de guvern nu multumeste pe toata lumea, dar ca este "o formula care a condus la un compromis acceptabil".
Noul act normativ aduce modificari in ceea ce priveste durata timpului de munca, contractul individual de munca pe perioada determinata, plata concediului de odihna, formarea profesionala continua, clauza de neconcurenta si concedierea colectiva. Negocierile dintre sinditate si patronate pentru modificarea Codului demarate in acest an au durat mai bine de trei luni. "Codul muncii a avut parte de o disputa mai mare decat Constitutia. Nu stiu daca pentru Constitutie au avut loc atatea intalniri", a spus ministrul muncii. miruna.lebedencu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
