♦ Niciun an dintre cei recenţi nu reflectă mai bine meditaţia gravă a cronicarului Miron Costin: „Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub cârma vremii“ ♦ La construcţia bugetară iniţială pentru anul 2020 guvernul miza pe creştere economică de 4,1% şi creşteri ale tuturor sectoarelor economice ♦ Criza a zguduit economia şi în afară de construcţii, IT, consum guvernamental şi investiţii, toate sectoarele sunt pe minus.
Acum un an guvernul se pregătea de o creştere economică de peste 4% în România şi de o consolidare fiscală prin reducerea deficitului bugetar de la 4,6% din PIB în 2019, la 3,6% din PIB în 2020, aşa cum spera ministrul de finanţe Florin Cîţu (viitorul prim-ministru). Pandemia a îngheţat însă economia două luni şi datele actuale confirmă vorbele cronicarului Miron Costin de acum 350 de ani: „Nu sunt vremile sub cârma omului, ci bietul om sub cârma vremii”.
Datele recente de la Prognoză, pe care Finanţele îşi construiesc bugetul în 2021, estimează un deficit bugetar de peste 9% din PIB şi o scădere economică de 4,2%.
Acum un an discuţia era cât va creşte economia şi cum se poate reduce deficitul bugetar ca România să iasă repede din procedura de deficit excesiv (la care guvernul se aştepta), care este declanşată de Comisia Europeană când o economie trece de pragul de 3% din PIB. Ministrul de finanţe prevedea o scădere a deficitului bugetar de 4,6% în 2019 la 3,6% din PIB în 2020. Discuţia de acum se pune în cât timp îşi va reveni economia la nivelul din 2019 şi cum va reuşi guvernul să gestioneze şi să finanţeze un deficit bugetar de cel puţin 7% din PIB, într-un scenariu foarte optimist, în 2021.
Primele două luni din an economia a dat semne că merge în linie cu aşteptările de creştere. În 26 februarie este confirmat primul caz de coronavirus în România şi în 16 martie este declarată stare de urgenţă, iar România intră în lockdown total, aproape la fel ca toate ţările europene. Din martie toţi indicatorii economici încep să o ia la vale, cu excepţia construcţiilor, care au mai încetinit creşterea totuşi, şi a IT-ului, care a fost marele câştigător al pandemiei, în condiţiile în care tehnologia şi comunicaţiile au ţinut multe businessuri cu capul la suprafaţă.
Cheltuielile bugetului de stat au explodat, iar veniturile s-au diminuat considerabil, pe măsură ce companiile au sistat activitatea, iar statul a fost nevoit să angajeze sume mari de bani pentru susţinerea economiei şi pentru sistemul medical.
Primul sector lovit a fost cel al serviciilor, în special HoReCa şi transporturi, care, în ciuda „relaxărilor” restricţiilor din vară, nu şi-au revenit. HoReCa a rămas, la 10 luni, pe un minus de 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul miza la început pe o creştere a serviciilor de 4,2% în 2020, dar acum prognozează o scădere de 2%.
Industria, care face 20-23% din economia României şi care intrase deja într-un ciclu de scădere, a fost lovită puternic de perioada de lockdown, însă acum fabricile au comenzi şi încearcă să recupereze pierderile din martie-mai.
Managerii din industria germană, principala piaţă de desfacere pentru produsele industriale româneşti, sunt optimişti pentru 2021, iar aceasta este o veste bună pentru toată economia României. Cu toate acestea, prognoza actuală a guvernului este ca industria să scadă cu peste 9% în 2020, faţă de o creştere cu aproape 3%, cât era prognoza pe care a fost construit primul buget pe 2020.
Agricultura, care face circa 4% din PIB, dar angajează aproape un sfert din forţa de muncă a ţării, a avut şi o a doua surpriză de proporţii. După o secetă severă în 2020, guvernul vede acum o scădere a sectorului de 21%, faţă de o creştere de 2,5%, cât prognoza la finalul lui 2019.
Consumul, principala componentă a PIB pe partea de utilizare şi motorul economiei româneşti în ultimii ani, ar urma să scadă cu 2% în 2020, faţă de creşterea de 4,5% pe care miza guvernul când şi-a construit primul buget. Scăderea din cele două luni de lockdown pe partea de consum privat nu a putut fi compensată de consumul guvernamental, care, ca în orice criză, mai ales una medicală, creşte.
De asemenea, investiţiile (formarea brută de capital fix) urmează să crească cu 2,8% în 2020, mai puţin totuşi de cât miza guvernul la finalul lui 2019: Ă6,8%.
