Eveniment

Agricultura, vedeta economiei în trimestrul al treilea: 10,5% din PIB au venit de aici

Anul agricol de excepţie a ajutat la creşterea neanticipată de economişti a PIB, de 4,3% în trimestrul al treilea faţă de T 3/2017, şi de 4,2% în primele trei trimestre, an/an, (3,2% valoarea adăugată brută şi 1% impozitul net pe produs).

Potrivit datelor detaliate publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), valoarea adăugată brută în economie a fost în primele trei trimestre (an/an) de 3,2%, cu principalele  contribuţii, pe partea de formare a PIB: industrie 1,1%; agricultură 0,6%; comerţ 0,6%.

Contribuţia de 0,6% a agricul­turii la creşterea economică este cu atât mai notabilă cu cât ramura înseamnă destul de puţin în economie - în general participă cu 4% la formarea PIB. În T3/2018 agricultura a făcut un salt spectaculos, având o contribuţie la PIB mai mult decât dublă faţă de medie, de 10,5%.

Datele erau cumva anticipate. România a obţinut anul acesta o producţie de porumb de 14,5 milioane de tone, ajungând pe primul loc în topul celor mai mari producători de porumb din UE. De asemenea, România s-a plasat pe primul loc în UE în rândul celor mai mari producători de floarea-soarelui din UE. Toate acestea se văd în statistici. Agricultura a contribuit la formarea PIB cu 10,5% în T3/2018 şi cu 5,5%  pe primele trei trimestre, an/an.  În T3/2018, an/an, agricultura a contribuit cu 1,2% la creşterea PIB de 4,3%, iar pe primele nouă luni din an  a contribuit la creşterea economică de 4,2% cu 0,6%.

Industria a mers şi ea bine, chiar dacă nu a avut evoluţia din 2017. Cu o contribuţie de 23,6% la PIB, în primele trei trimestre, an/an, industria a avut o contribuţie la creşterea PIB de 1,1%, înregistrând un avans pe volum de  4,4%.

Comerţul, cu o pondere de 18,4% la formarea PIB, a avut în primele trei trimestre o contribuţie la creşterea economică de 0,6%, cu o majorare pe volum de 3,1%

O contribuţie pozitivă au avut-o impozitele nete pe produs (plus 1%), cu o creştere pe volumum de 10,4%.

Construcţiile însă suferă. Acestea au  avut, la nouă luni, un impact negativ la creşterea PIB, înregistrând un minus de 0,2% ca urmare a reducerii volumului de activitate cu 4,6%.

Pe partea de utilizare a PIB, consumul a rămas, în primele nouă luni din an, principalul motor. Creşterea a venit în principal de la cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor al căror volum s-a majorat cu 5%, an/an, contribuind cu 3,1% la creşterea PIB.

Un rezultat negativ la creşterea PIB l-au avut cheltuielile pentru consumul final al administraţiilor publice, cu o contribuţie de minus 0,2%, ca urmare a reducerii cu 1,4% pe volum.

Investiţiile (formarea brută de capital fix) au avut o contribuţie negativă, de  minus 0,2%, după o diminuare pe volum, de 1,1%.

Pe partea de utilizare a PIB, stocurile, cu o participare la PIB de 2,6% în primele trei trimestre, an/an, au contribuit cu 3% la creşterea PIB – o situaţie pe care economiştii nu s-au grăbit să o lămurească.

Deşi prin vară se credea că exportul net (export minus import) ar putea ajunge anul acesta pe plus, datele statistice contrazic această ipoteză. Exportul net de bunuri şi servicii a crescut pe volum, în primele nouă luni din an, an/an, cu 5,9%, dar importurile de bunuri şi servicii au avansat cu 9,1%. Astfel, exportul net  a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de minus 1,5%.

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.