Caută doar în titlu
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: La 100% inflaţie… 50% dobândă

Paradoxal, în timp ce preţurile au îngheţat în iunie – rata lunară a inflaţiei fiind de 0,02 la sută, ceea ce practic înseamnă zero –, în piaţa dezbaterilor publice descărcările de nervi împotriva inflaţiei s-au intensificat. Motivul fiind acela că nu doar vocile populismului ieftin, ci şi numeroase analize în care se întrevede dorinţa de a face o radiografie „rece” a inflaţiei, degrevată de patimi, s-au cantonat în zona ratei anuale. Or, în iunie, dacă rata lunară a fost de 0,02 la sută, rata anuală s-a situat la 5,40 la sută. Cu mult peste nivelul optim, în jur de 2 la sută pe an; şi, totodată, la un nivel ce plasează România între ţările cu inflaţia cea mai mare din Uniunea Europeană.

Din octombrie 2017, de când inflaţia şi-a reluat galopul, creşterea preţurilor a revenit între marile teme de dezbatere. Ieşirile extravagante din ritm ale inflaţiei pe 12 luni, stimulate de şocurile provocate de câteva preţuri reglementate, sunt mediatizate cu insistenţă, fiind subiecte de larg interes. Nu rareori însă, în dezbaterea publică pe tema inflaţiei, accentele de panică viciază analiza. Iar gama îngustă de idei a generat uneori puncte de vedere eronate. A fost exprimată chiar şi opinia că ne-ar prinde bine un mercurial. Acum însă, în 2018, ar fi ridicol să mai umblăm cu utopii de tipul îngheţării preţurilor. Întâi şi întâi  fiindcă  sugrumarea  pe cale administrativă  a unor preţuri ne-ar aduce, pe piaţa internă, complicaţii şi mai mari decât acelea pe care ni le provoacă acum oferta de bunuri şi servicii.

Calea fiind alta – şi nu panica mediatică sau mercurialul! – Banca Centrală contrabalansează dobânda de politică monetară (menţinută la 2,50 la sută în faţa unei inflaţii pe 12 luni de 5,40 la sută) cu o gamă largă de măsuri ce s-au dovedit eficiente în ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste. Iar rezultatul este o tendinţă sănătoasă a mişcării preţurilor, dovedită în vara acestui an de dezinflaţia ce a luat locul inflaţiei. Pentru că iată, în iunie 2018, rata inflaţiei a coborât la 0,02 la sută şi, probabil, în lunile următoare va fi urmată şi de rate negative. Iar rata lunară, şi nu cea anuală, exprimă mişcarea curentă a preţurilor.

Piaţa dezbaterilor se uită însă, cu deosebire, la rata anuală a inflaţiei. De aici se nasc întrebări în serie, dacă nu cumva BNR a greşit calculele şi a ridicat, în faţa unei inflaţii de 5,40 la sută, un stăvilar susţinut de o dobândă de politică monetară de numai 2,50 la sută. Ei bine, calculul nu e deloc greşit. Fiindcă dobânda BNR e calculată pentru 12 luni viitoare, în timp ce inflaţia anuală la care este raportată arată cum s-au mişcat preţurile timp de 12 luni trecute. Inflaţia anuală e trecut, e istorie. Dobânda BNR însă priveşte către un viitor în care ne aşteptăm ca şocurile inflaţioniste să se rărească.

Faptul că BNR menţine dobânda de politică monetară la 2,50 la sută e mai ales un semn de încredere că dezinflaţia va fi consolidată în semestrul II din 2018. Cine visează însă că îşi mai poate acoperi erorile de management cu explozii de preţuri, în condiţiile în care în zona euro inflaţia (anuală!) în sfârşit a ajuns la nivelul optim de 2 la sută, înseamnă că n-a înţeles nimic din lecţiile anilor din urmă.

Repet: Banca Naţională nu mizează doar pe cartea dobânzii de politică monetară. A optat, de fiecare dată, optează şi acum pentru o conduită eficientă,  contrabalansând dobânda-cheie cu alte câteva cărţi, între care gestionarea adecvată sau fermă, după caz, a lichidităţii din sistemul bancar; şi desigur cu rata rezervelor minime obligatorii. Pe aceste cărţi mizează şi acum. Şi vedem limpede cum viaţa bate manualele. Sigur, nu în toate cercurile de afaceri menţinerea dobânzii-cheie la 2,50 la sută e privită cu ochi buni. Şi nici în toate cercurile analiştilor. Sunt şi voci care critică BNR. Dacă însă Banca Naţională ar fi urcat dobânda de politică monetară până la 5,40 la sută, unde e acum inflaţia anuală, uşurându-şi misiunea antiinflaţionistă, prima lovită ar fi fost creşterea economică. 

Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.