Nemo: Unirea Principatelor a fost sărbătorită astăzi separat de cele două partide de guvernare. Ciucă a mers încă de ieri la Iaşi unde s-a lăudat cu finalizarea noului terminal al aeroportului internaţional. Şeful PNL a ţinut să sublinieze că proiectul este o victorie liberală pentru că aeroportul a devenit astfel al doilea cel mai mare din ţară şi este în subordinea Consiliului Judeţean condus de penelişti. Marele absent a fost Marcel Ciolacu, care a preferat să rămână la Bucureşti şi să participe la ceremonia de la monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol.
Adrian Sârbu: Cine a făcut unirea în 1859?
Nemo: Unirea naţiunea a făcut-o. Eu aşa ştiu.
Adrian Sârbu: A;a ai auzit. Şi Cuza. Domnul Hofi, cine a făcut-o?
Hofi: Românii.
Adrian Sârbu: Marcela, cine a făcut unirea din 1859?
Marcela Feraru: Napoleon al III-lea.
Adrian Sârbu: A spus vreunul dintre voi Cuza? Nu. Noi am învăţat la şcoală despre Cuza că a făcut unirea. Nu a făcut nimic. Cuza era un militar pe care, cei care au făcut unirea, l-au angajat în funcţia de domnitor în Moldova şi după aceea în Ţara Românească. De ce? Era un angajat. Unirea Ţării Româneşti cu Moldova a făcut-o o minoritate de oameni bogaţi, care, printr-o împrejurare istorică s-a întâmplat să fie educaţi în Occident. Parte la Paris, parte în Germania, în principal, parte la Viena. Cine erau ăştia? O elită a României. A făcut unirea din 1859 şi l-a numit pe Cuza. „Ia stai tu acolo, că eşti militar, dai bine, ştii să stai drepţi, şi oricum trebuie să ne formăm armată”. Una din temele lui Cuza a fost să facă armată naţională. Şi e bine. „Şi tu o să fii şi domnitor al Moldovei, şi domnitor al Ţării Româneşti”. Şi într-adevăr, împotriva puterilor din zonă, a făcut asta.
Şi cum spune Marcela am avut atunci un sponsor, cum avem şi acum un sponsor, nu-l luăm în seamă. Noi nu-i luăm în seamă pe americani. Şi parţial ne-a rămas şi Franţa sponsor. Ne-a fost, istoric, de atunci. Napoleon al III-lea. Ştie vreun român cine e Napoleon al III-lea? Ştie că datorită acestui cetăţean, care e nepot indirect al lui Napoleon, noi am reuşit să ne adunăm din nişte regiuni, teritorii? Am făcut întâi din nişte provincii naţiuni în Moldova şi Ţara Românească sau Muntenia şi după aceea, tot prin contribuţia unor lideri, am făcut unirea din 1918 (...)
Atenţie, faptul că unii profită de unirea din 1859, de care nu ştie nimeni absolut nimic şi crede că a făcut-o Cuza, ca să mai impună prin Parlament ne duce la întrebarea: de ce trebuie să mai avem sărbători naţionale în care oamenii nu lucrează? Nu putem sărbători frumos gândindu-ne şi respectându-i şi venind şi generând valoare pentru ţara asta? Că munca, oricare ar fi ea, generează o valoare, materială, economică, GDP, care ne va ajuta la un moment dat să ne distingem de alţii şi să ne apărăm de duşmani.
