1. De unde a pornit incendiul? Cum a fost posibil să sedeclanşeze focul fără ca nimeni să se sesizeze? Nu trebuia să fiecineva care să supravegheze?
Incendiul produs în Secţia de Terapie Intensivă de laMaternitatea Giuleşti ar fi fost declanşat de un scurtcircuit,probabil de la o improvizaţie de alimentare a aerului condiţionat,respectiv de la neizolarea a două fire, potrivit unor informaţiicitate de Mediafax. Inspectorul şef adjunct al ITM Bucureşti,Ştefan Mareş, a declarat că în camera de la Maternitatea Giuleştiunde a avut loc explozia nu s-a putut constata decât "distrugere,fum şi funingine". Din informaţiile existente până la închidereaediţiei, nu este clar dacă a fost vorba de un incendiu sau de oexplozie.
Oficial, ancheta este în curs de desfăşurare şi sunt aşteptaterezultatele. Secţia unde a izbucnit incendiul trebuia supravegheată24 de ore din 24, iar în seara producerii incendiului o singurăasistentă se ocupa de întreaga secţie. Nimeni nu poate să-şiexplice de ce asistenta nu a folosit extinctoarele din dotare.
2. Cine se ocupă de montarea aparatelor de aercondiţionat într-un spital? Există nişte standarde speciale pentruspitale?
De montarea aparatelor de aer condiţionat în spital se ocupăserviciul administrativ prin intermediul unor firme specialcontractate pentru acest lucru. La Spitalul Panait Sârbu montarea afost asigurată de firma Expert Serv Company din Ploieşti.
3. Cine este responsabil?
Întrebat de ZF, un fost manager de spital este de părere căresponsabilii pentru producerea incidentului sunt Direcţia deinvestiţii din cadrul Primăriei Capitalei, care administreazăspitalul, împreună cu conducerea instituţiei şi personalul deserviciu.
4. Se putea interveni mai rapid?
Ministrul sănătăţii s-a arătat "mulţumit" de modul în care auintervenit echipajele de salvare. Stelian Duduş, inspector-şef alInspectoratului de Urgenţă Bucureşti, a precizat că apelul deurgenţă a fost făcut la ora 18:36, iar la ora 19:03 a fost lichidatincendiul. Întrebarea este în ce stadiu era incendiul la 18:36 cândau fost solicitaţi pompierii.
5. Ce dispozitive antiincendii există în spitale? Autoate spitalele astfel de dispozitive?
Spitalele sunt obligate să dispună de hidranţi interiori(extinctoare), însă nu trebuie să aibă şi sprinklere (instalaţiiexistente pe tavanul unei clădiri, care împrăştie apă în momentulîn care detectează fum), potrivit unor date ale Inspectoratului deUrgenţă Bucureşti. Conform informaţiilor ZF, Maternitatea Giuleştidispunea numai de extinctoare. Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă din Bucureşti face controale periodice pebaza cărora eliberează un aviz necesar pentru funcţionareaspitalului. Ultima inspecţie la Giuleşti a avut loc în lunaianuarie a acestui an.
6. Este un deficit de personal la care trebuie să facăfaţă spitalul Giuleşti?
Potrivit informaţiilor conducerii instituţiei, în cadrulmaternităţii lucrează 220 de oameni, iar 34 de posturi suntvacante. Numărul medicilor se ridică la aproximativ 30-40, restulfiind asistente şi alte categorii de personal. Potrivitinformaţiilor ZF, tot personalul sanitar al Maternităţii lucra şiîn mediul privat, inclusiv managerul unităţii, care deţine propriafirmă. Nu sunt disponibile informaţii legate de salariileangajaţilor, chiar dacă există obligativitatea publicării acestorape site.
7. Ce buget a avut spitalul Giuleşti anultrecut?
Bugetul Maternităţii Giuleşti în 2009 a fost de 24 mil. lei (5,7milioane de euro), potrivit datelor publicate pe site-ul oficial.Cea mai mare parte din bugetul de cheltuieli, aproape 70%, a fostalocată salariilor. Pentru bunuri şi servicii, spitalul avea alocatun total de 2 milioane de lei (sub 500.000 de euro),
8. De ce se perpetuează existenţa spitalelor cu ocapacitate mică, fără căi de acces, neorganizate conformstandardelor europene? Câte spitale de stat s-au construit dupăRevoluţie?
"Nu s-a vrut, nu s-a dorit. Nu au fost niciodată bani pentrudezvoltarea şi modernizarea spitalelor", consideră EugenNicolăescu, fost ministru al sănătăţii." După Revoluţie, în Româniaau fost construite cel puţin trei spitale: la Feteşti (Ialomiţa),Ineu (Arad) şi Carei (Satu Mare). Construcţia acestor spitale, carea început în anii 92-94, a fost finalizată în 2008. Pentru spitaluldin Ineu, spre exemplu, în anul 2007 au fost alocaţi 8,9 mil. lei,iar în anul curent 14 mil. lei.
9. Cum poate fi ruptă situaţia în care medicii primescşpagă şi din aceste sume nu intră o parte îninfrastructură?
"Medicul primeşte şpagă atâta timp cât este prost plătit. Estenevoie de investiţii mai mari în sănătate, în salariile medicilor,în infrastructură, medicamente", spune Eugen Nicolăescu, fostministru al sănătăţii. Şi unii manageri de clinici private sunt depărere că majorarea salariilor ar fi principala soluţie pentrueliminarea plăţilor informale.
10. Are vreo consecinţă asupra administrării unui spitalde stat faptul că managerul lucrează şi în mediul privat? Câţimedici din România lucrează şi la stat şi la privat?
Potrivit datelor ZF, peste 60% din totalul de 50.000 de medicidin România lucrează şi la stat şi la privat, însă cadrele medicalenu consideră că este ceva greşit în acest fenomen. Medicii sunt depărere că problema reală a sistemului de sănătate estesubfinanţarea, lipsa banilor şi mai puţin cadrele medicale. Cutoate acestea, bugetul a crescut de trei ori în intervalul2000-2010.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
