Sibianul Alexandru Bălan, actor de meserie, visa la propria afacere, iar când agenţia de spectacole deschisă de el nu a mers, a ajuns, din întâmplare, să deţină o croitorie. În acest an, fabrica sa, născută din acel vis, confecţionează aproape 10.000 de steaguri tricolore pentru Ziua Naţională, scrie Mediafax.
Perioada premergătoare Zilei Naţionale este una agitată, dar şi profitabilă pentru o firmă din Sibiu, care are un atelier în municipiu şi o fabrică la Mârşa, unde se confecţionează steaguri tricolore.
Fabrica din Mârşa face însă şi echipamente sportive, acest sector fiind, de fapt, şi cel cu care s-a pornit la drum.
Actor de meserie, devenit apoi ofiţer care se ocupa de programele culturale ale Cercului Militar Sibiu, Alexandru Bălan a visat mereu să aibă propria afacere. A deschis iniţial o agenţie de spectacole, care nu a mers. Apoi a înfiinţat o societate care se numea "A fi", vrând să fie "un fel de distribuţie de presă şi apoi presă", dar nici asta nu a mers.
În noiembrie 1994, destinul familiei Bălan s-a schimbat dintr-o întâmplare. În curtea imobilului din municipiul Sibiu în care locuia, un spaţiu comercial în care funcţiona o croitorie era scos la licitaţie. Familia Bălan a participat la licitaţie şi a câştigat, dar trebuia să păstreze profilul comercial al spaţiului respectiv.
"Vreo jumătate de an nu am făcut nimic acolo, pentru că noi am fi vrut să schimbăm profilul şi să fac o agenţie de spectacole. Cum nu s-a putut, iar noi plăteam chirie lunară, am deschis o croitorie", povesteşte Alexandru Bălan.
Activitatea a început cu câteva croitorese care lucrau haine la comandă, apoi s-a trecut la confecţionarea de salopete, apoi haine pentru copii, săculeţi, căptuşeli pentru încălţăminte, în funcţie de comenzile care se puteau obţine.
Între 1996 şi 1998, Alexandru Bălan spune că a învăţat, de fapt, meserie şi regulile economiei de piaţă, descoperind lucrul în lohn. A început să lucreze echipamente sportive în lohn, pentru un mare fabricant din Irlanda, pentru care lucrează şi în prezent, deşi în proporţie mult mai mică.
În paralel, la propunerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a organizat cursuri de şcolarizare.
"Noi după-amiaza nu lucram şi au venit cei de la AJOFM şi ne-au întrebat dacă nu vrem să facem cursuri. Era perioada în care toate fostele sudoriţe sau strungăriţe se recalificau pentru a deveni confecţioneri. Am făcut primul curs cu 25 de femei disponibilizate de la o fabrică din Mârşa. După ce am încheiat cursul, în fiecare zi, câte una dintre ele venea pe la firmă să vadă dacă nu facem angajări. Aşa ne-am gândit să deschidem o fabrică la Mârşa. Am luat o fostă cantină-restaurant, în care ploua cu găleata, am renovat-o şi am deschis o fabrică cu 11-12 dintre fetele de la curs. Aşa am ajuns să avem fabrica la Mârşa", povesteşte Alexandru Bălan.
Fabrica iniţială avea 600 de metri pătraţi, acum are 1.600 de metri pătraţi, dar trebuie extinsă pentru că "a devenit înghesuită şi nu se mai poate aşa".
După ce a lucrat o perioadă bună mai mult pentru partenerul irlandez, Alexandru Bălan a început să dezvolte propria afacere. A redus de la an la an procentul de producţie în lohn şi a sporit producţia proprie, în paralel cu tehnologizarea.
În primii ani a cumpărat cele mai performante maşini de brodat, apoi a dezvoltat sectorul de imprimerie, putând să facă acum ambele operaţiuni pe diferite materiale textile.
Şi acum mai lucrează cam 20 la sută din producţia totală în lohn, dar, chiar şi în ani de criză, firma a făcut investiţii, a crescut cifra de afaceri şi a obţinut profit.
"Criza - normal că ne-a lovit. Am plecat de la 130 de angajaţi, iar în 2008 rămăseserăm cu 50. Acum am ajuns iar la 70. Dar cum se spune: «Ce nu te omoară, te întăreşte». Aşa a fost şi la noi cu criza. În ultimii doi ani am făcut investiţii cam de 300.000 de euro în tehnologie şi am crescut cifra de afaceri, având anul acesta peste 1,20 milioane de euro. E foarte adevărat că a fost mai greu, a trebuit să dăm noi mai mult din aripi decât în alţi ani, dar ne-am descurcat. Pentru orice firmă din industria textilă cea mai mare spaimă este China. Ăia vin cu mărfuri foarte ieftine, fără taxe vamale, pentru că pe alocuri sistemul este foarte uşor de penetrat, şi se impun pe piaţă. Noi am reuşit de ne-am găsit nişa noastră atât pe plan intern, cât şi internaţional, suntem o firmă ce poate executa comenzi mici şi medii, pentru echipe de 15 jucători, aşa că nu ne-am pus în calea Chinei şi am scăpat", afirmă Alexandru Bălan.
Alexandru Bălan povesteşte că înainte de 1 Decembrie este agitaţie atât în atelierul de producţie din centrul municipiului Sibiu, cât şi în fabrica de la Mârşa.
"Avem comenzi de steaguri destul de mari în perioada asta. E adevărat, faptul că urmează Ziua Naţională stimulează interesul, şi al instituţiilor, şi al oamenilor. Şi partenerii noştri, deveniţi tradiţionali, au venit şi au comandat seturi noi de steaguri ca să le arboreze. Sunt localităţi, mai mari sau mai mici, care au considerat că trebuie să cinstească aşa cum se cuvine Ziua Naţională şi au făcut comenzi la noi, urmând să-şi pavoazeze localităţile cu tricolor şi mie mi se pare un lucru bun, care ţine până la urmă de normalitate", afirmă Alexandru Bălan.
El spune că fabrica a început, încă din octombrie, să lucreze steaguri pentru Ziua Naţională, urmând să fie confecţionate, în total, aproape 10.000 de drapele, de toate dimensiunile.
"Trebuie să vă spun că steagul naţional, prin lege, nu are nişte dimensiuni, ci are nişte proporţii şi, respectând proporţiile, poţi să faci orice fel de dimensiune. Noi lucrăm de la steguleţe mici de birou, până la steaguri foarte mari, cel mai mare steag pe care l-am făcut fiind de dimensiunile unei jumătăţi de stadion", afirmă Alexandru Bălan.
Preţul unui steag porneşte de la câţiva lei şi poate depăşi 1.000 de lei, "dacă se pune problema de anumite însemne brodate, metalizate, fiind steaguri de înalt protocol".
Fabrica de la Mârşa confecţionează nu numai drapele tricolore, ci şi steaguri pentru diferite ambasade, firme, organizaţii, asociaţii sau cluburi sportive.
"Putem face steaguri brodate, steaguri imprimate sau combinaţii de cele două, fiind singura firmă din ţară care poate combina cele două proceduri. Sunt extrem de dificile, pentru anumite steaguri trebuie concepţie, proiectare şi abia apoi confecţionare, dar facem astfel încât clienţii noştri să fie mulţumiţi. Un steag cu multe însemne, broderii, de dimensuni mari, poate ajunge şi până la 500 de euro", explică Alexandru Bălan.
Firma acestuia a realizat, în anul 2008, peste o mie de steaguri de toate dimensiunile pentru toate statele participante la Summit-ul NATO de la Bucureşti.
Tot firma din Mârşa a confecţionat steagul arborat la Casa Poporului, acesta fiind un drapel conceput special, cu o lance super ranforsată, pentru a face faţă condiţiilor meteo şi înălţimii la care este arborat.
Sectorul de echipamente sportive al firmei produce, în prezent, echipament pentru şcolile de schi din Austria, Elveţia şi Italia, fiind în lucru peste 40.000 de veste.
Acelaşi sector a produs echipament sportiv pentru cluburile Steaua, Dinamo, Urziceni, Oţelul sau Oltchim Râmnicu Vâlcea.
Muncitorii de la Mârşa au îmbrăcat lotul naţional de rugby, dar şi pe cel de polo la Campionatul Mondial din China.
Anual, fabrica de la Mârşa confecţionează aproximativ 40.000 de steaguri, 50.000 de fanioane, 15.000 de echipamente sportive complete, dar şi eşarfe, calendare şi alte materiale promoţionale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
