Focusul companiilor asupra standardelor ESG a accelerat în ultimii doi ani, chiriaşii apreciind contribuţia pe care o poate avea asupra mediului implementarea de măsuri de sustenabilitate în designul spaţiilor de birouri şi în strategiile privind portofoliile imobiliare. În consecinţă, ocupanţii sunt dispuşi să plătească cu peste 20% mai mult pentru clădirile verzi, sustenabile, arată o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield, realizată pe baza unui sondaj efectuat pe 180 de companii la nivel mondial, cu 9,6 milioane de angajaţi şi care ocupă aproape 70 milioane de metri pătraţi de birouri.
”Viziunea asupra birourilor este în plin proces de schimbare şi vedem acest lucru şi pe piaţa românească. Această schimbare de paradigmă devine un motor al pieţei de închiriere a spaţiilor de birouri, un generator de cerere pentru servicii de consultanţă, dincolo de cele de intermediere imobiliară”, spune Vlad Săftoiu, Head of Research Cushman & Wakefield Echinox.
Sondajul a analizat şi strategiile companiilor privind utilizarea spaţiilor de birouri, precum şi modul în care acestea sunt configurate pentru a oferi cele mai bune condiţii pentru implementarea modelului de muncă hybrid şi pentru a încuraja angajaţii să revină în birouri.
Astfel, companiile au menţionat că vor aloca mai mult spaţiu pentru zonele comune care să stimuleze creativitatea şi inovaţia. În acest sens, ponderea acestor spaţii va ajunge la 40-50% din suprafaţa birourilor comparativ cu 20-30% cât reprezenta înainte de pandemie.
Angajatorii consideră că asigurarea unui spaţiu de lucru flexibil şi unei autonomii pentru angajaţi de a lucra de unde doresc reprezintă o modalitate de a atrage şi de a reţine talentele în companie.
Pe de altă parte, zonele ultracentrale şi centrale sunt preferatele ocupanţilor de spaţii de birouri, însă atunci când vine vorba de recrutarea angajaţilor aceştia nu se limitează doar la oraşul în care au sediile, ci se uită oriunde în lume, profitând de avantajul muncii remote.
Un element important care reiese din sondaj se referă la faptul că tot mai multe companii au o viziune mult mai clară asupra nevoii de spaţii de birouri pentru următorii ani. În acest sens, circa 60% dintre respondenţi au indicat că intenţionează să reducă spaţiile pe care le operează în prezent, simultan punând accent pe optimizarea spaţiilor cu facilităţi şi servicii pentru a creşte gradul de utilizare a birourilor şi pentru oferi mai multe experienţe angajaţilor.
Totodată, nivelul costurilor şi accesul la forţa de muncă reprezintă principalii factori la care companiile se uită atunci când iau decizii legate de închirierea de spaţii de birouri.
Pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, nivelul costurilor reprezintă principalul criteriu de selecţie atunci când semnează noi contracte de închiriere, pe locul al doilea fiind indicată disponibilitatea forţei de muncă şi apoi calitatea spaţiilor de birouri.
Autorii studiului menţionează că preocuparea legată de costuri nu este surprinzătoare având în vedere incertitudinea crescută de la mijlocul anului 2022, pe fondul creşterii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor.
Având în vedere că presiunea asupra costurilor este cea mai mare provocare cu care se confruntă ocupanţii în 2023, iar componenta de real estate este de obicei a doua cea mai mare categorie de cheltuieli pentru o companie, după angajaţi, chiriaşii acordă o atenţie deosebită modalităţilor prin care le pot reduce: prin diminuarea suprafeţelor închiriate, prin subînchirierea unor părţi din spaţiile pe care le ocupă, prin prezervarea spaţiilor subutilizate sau neutilizate, dar şi prin extindere pe pieţe cu costuri mai mici, mai specifică analiza realizată de Cushman & Wakefield
