♦ Cele 20 de galerii de artă contemporană care vor fi prezente la târg vin din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Chişinău ♦ Printre acestea se numără Atelier 35 din Bucureşti, Biju şi Plan B din Cluj, Galeria Posibilă din Bucureşti, dar şi galeria deţinută de Catinca Tăbăcaru, care are sediul tot în Bucureşti ♦ Prima ediţie a târgului se va desfăşura între 4 şi 7 mai în incinta Hotel Caro, mai exact, în Spaţiul Fabrica din cadrul hotelului.
Târgul de artă contemporană RAD Art Fair, o iniţiativă care îşi propune să aducă în acelaşi loc artişti români şi nu numai, va avea loc în premieră anul acesta, la începutul lunii mai, la Bucureşti. Catinca Tăbăcaru, director artistic al târgului, spune că acesta va găzdui 20 de galerii, 60 de artişti, dintre care 45 vor fi români, şi circa 200 de piese de artă.
„Târgul este făcut de o coorganizare de galerii. Arta care vine din România este foarte respectată şi cunoscută în afară. Victor Man, Ciprian Mureşan sau Nona Inescu sunt doar câţiva dintre artiştii români care sunt în toate târgurile şi muzeele. Noi ca ţară avem ideea că ce este afară este foarte important, iar ce e aici, nu e atât de important. Târgul este un proiect colaborativ. E nevoie ca astfel de galerii să lucreze împreună“, a spus aceasta la emisiunea online de business ZF Live.
„Vor fi 20 de galerii, 60 de artişti, dintre care 45 vor fi români, şi vor fi expuse circa 200 de piese de artă“, a adăugat ea.
Prima ediţie a târgului se va desfăşura între 4 şi 7 mai în incinta Hotel Caro din Bucureşti, mai exact, în Spaţiul Fabrica din cadrul hotelului. În parcul de sculptură din complex va fi, totodată, şi o selecţie curatoriată de lucrări în aer liber care va fi deschisă între 25 aprilie şi 25 mai.
Câteva dintre cele 20 de galerii ce vor fi prezente la târg sunt Atelier 35 din Bucureşti, Biju şi Plan B din Cluj, Galeria Posibilă din Bucureşti, dar şi galeria deţinută de Catinca Tăbăcaru, care are sediul tot în Bucureşti.
Toate piesele care vor fi expuse în cadrul târgului de artă contemporană vor putea fi achiziţionate de către vizitatori. Cele mai scumpe lucrări costă circa 30.000-40.000 de euro, spune Catinca Tăbăcaru, iar printre cei mai scumpi artişti se numără şi Ştefan Câlţia şi Ciprian Mureşan.
Arta în România, afirmă ea, nu este la început, ci merge foarte bine de foarte mulţi ani. Însă, conceptul de artă contemporană este nou la nivelul ţării.
Piaţa de artă contemporană din România, adaugă directorul artistic al târgului RAD Art Fair, este destul de mică în acest moment pentru că încă nu se înţelege cu adevărat ce înseamnă arta contemporană.
„Arta contemporană vorbeşte despre momentul de azi, despre unde suntem în prezent în lume. Vom vedea multă artă despre imigraţie, despre politică, despre un sistem în care putem vedea lumea prin ochii artiştilor de astăzi“, a mai spus aceasta.
Faptul că artiştii care au murit sunt mai bine văzuţi în lumea artei este o idee interesantă, afirmă ea. În momentul în care un artist încetează din viaţă, explică aceasta, este uşor să se pună o valoare pe munca lui.
În schimb, un artist în viaţă poate să crească sau nu, poate să facă un „masterpiece“ sau o lucrare care să nu fie bine văzută, astfel că această incertitudine afectează valoarea respectivului artist.
Cu toate acestea, în România există deja artişti care fac carieră. Un exemplu este Nona Inescu, o artistă tânără din Bucureşti, care a început recent colaborarea cu Galeria Catinca Tăbăcaru.
„Noi, galeriile, nu am fi la cele mai importante târguri dacă nu am avea ce să vindem. Şcoala de la Cluj a devenit foarte faimoasă pentru că de acolo au ieşit pictori precum Ghenie sau Man şi s-au creat comunităţi de artişti. Astfel de comunităţi există însă şi la Bucureşti, Timişoara sau Iaşi.“
Înainte de a intra în lumea artei, Catinca Tăbăcaru a fost avocat pentru drepturile umane la ONU. Însă, pasiunea ei a fost întotdeauna arta, aşa că a luat toţi banii câştigaţi în avocatură şi şi-a deschis propria galerie în 2014, la New York.
În 2020, a venit în România şi a decis să deschidă Galeria Catinca Tăbăcaru în zona Piaţa Victoriei din Bucureşti. Pentru că îşi dorea să crească, ulterior şi-a mutat galeria în zona Giuleşti, într-o hală industrială şi acum lucrează cu 11 artişti.
„Să ai o galerie de artă este un business foarte scump. Artiştii nu au la început cote mari. Costurile sunt mai mari decât preţurile artiştilor. Galeriile care sunt bune şi reuşesc, la un moment dat, schimbă balanţa – artiştii devin mai scumpi decât costurile“, a mai spus ea.
