♦ Anul trecut, lipsa forţei de muncă a fost un obstacol în activitatea multor angajatori din toate ţările membre ale Uniunii Europene ♦ Penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar în România în topul acestor sectoare sunt industria prelucrătoare şi comerţul ♦ Cum arată anul 2024 din perspectiva deficitului de forţă de muncă?
Ziarul Financiar organizează conferinţa ZF HR Trends 2024 „Viitorul resurselor umane, sub presiunea transformărilor“ joi 28 martie. Cea de-a 18-a ediţie a evenimentului de resurse umane reuneşte managerii şi directorii de resurse umane din marile companii locale, trainerii, consultanţii şi headhunterii şi le pune pe masă cele mai importante tendinţe din piaţa muncii din anul 2024.
Una dintre temele ce vor fi abordate în cadrul conferinţei este cea a transformării echilibrului din economie. Mai există un deficit al forţei de muncă? Dacă da, unde este el vizibil?
Topul sectoarelor de activitate cu cele mai multe joburi neacoperite în ultimele trei luni din 2023 a fost condus de industria prelucrătoare, comerţ şi administraţia publică, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Problema penuriei de forţă de muncă în industria prelucrătoare este una cu care angajatorii de pe piaţa locală se confruntă de mulţi ani, astfel că lipsa de muncitori calificaţi a fost o provocare continuă pentru industrie de ani de zile. Datele de la INS arată că în ultimul trimestru din anul 2023 cele mai multe locuri de muncă vacante din economia locală erau în industria prelucrătoare, peste 7.800.
Emilia Stroe, HR director al Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, vorbea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023 despre cum industria în care activează compania sa este tot timpul în fruntea domeniilor cu cele mai multe joburi disponibile.
„HoReCa este unul din domeniile de activitate cu un număr mare de joburi disponibile în mod constant“, spunea ea atunci.
Sectorul construcţiilor este şi el printre domeniile cel mai grav afectate de deficitul de forţă de muncă. În prezent, în acest sector lucrează 445.200 de oameni, în creştere de la 344.400 în 2014, după cum arată statisticile oficiale. Deşi numărul angajaţilor din acest sector este mai mare decât acum 10 ani, marii actori din construcţii spun că necesarul de forţă de muncă s-ar ridica la 350.000 de persoane.
De altfel, lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori din ţările membre ale Uniunii Europene. Astfel penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă. România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9%.
În acest context, Ziarul Financiar organizează conferinţa ZF HR Trends 2024: „Viitorul resurselor umane, sub presiunea transformărilor“, eveniment aflat la cea de-a 18-a ediţie, pentru a identifica, alături de angajatori, specialişti în resurse umane şi reprezentanţi ai autorităţilor cele mai bune metode de adaptare la transformările pieţei muncii per ansamblu, la tendinţele globale cu impact în România, la cerinţele noilor generaţii de angajaţi.
