Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins1,22 miliarde de euro anul trecut, în creştere cu 33,15%,potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România(APMR).
Însă creşterea exporturilor are şi un aspect pe care jucătoriidin domeniu, chiar dacă nu declară oficial, îl privesc cu rezerve.Este vorba despre exporturile către destinaţii precum China.
Dacă alte ţări din regiune au implementat taxe pentru livrărilede lemn către această destinaţie, România este singurul stat dincare se poate cumpăra fără astfel de restricţii, potrivit unorjucători care au dorit să-şi păstreze anonimatul.
La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22mld. euro se adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1mld. euro, astfel că în total exporturile de lemn şi produserezultate din prelucrarea lemnului sar de două miliarde deeuro.
Rezultate surprinzătoare
"Dacă exportul de mobilă a crescut în 2010 faţă de 2009 cu13,6%, observăm că în aceeaşi perioadă exportul de produse lemnoases-a majorat cu 33,2%.
Creşteri semnificative s-au raportat la exportul de buşteni,care practic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euroîn 2009 la 30 de milioane de euro în 2010", au spus reprezentanţiiAPMR, punctând faptul că răşinoasele reprezintă cei mai importanţibuşteni la export, iar China cea mai importantă piaţă. Instituţianotează că exportul către China a ajuns la 16,6 mil. euro de laaproape 5 mil. euro în 2009.
Cele mai mari exporturi de materie lemnoasă la nivel naţionalsunt însă cele de cherestea, care sar de jumătate de miliard deeuro, peste 40% din total. Un producător important de cherestea dinRomânia este Holzindustrie Schweighofer, afacerea puternicului omde afaceri austriac Gerald Schweighofer. În domeniul prelucrăriilemnului, el are mai multe fabrici în România, unde pe lângăcherestea mai produce şi alte tipuri de panouri din lemn, iar unadintre destinaţiile externe unde livrează este Japonia. Exporturilefabricilor lui Schweighofer se situau anul trecut, potrivit unorestimări, la aproximativ 100 de milioane de euro.
După cherestea, pe locul doi în topul exporturilor se aflăproduse precum PAL, MDF şi OSB.
PAL-ul (plăcile aglomerate din lemn) repezintă panouri obţinutedin coajă şi resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemnşi sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent extrem demic se pot găsi şi în formă brută în magazinele de bricolaj.
Pe de altă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot unmaterial folosit în industria mobilei, însă de o calitate mairidicată faţă de PAL. MDF-ul se obţine din buşteni, dar şi dinresturi decojite. Principalul producător de MDF este Kronospan, iardate despre alţi producători pe această piaţă sunt puţine.
OSB reprezintă plăcile folosite în special în industriaconstrucţiilor pentru pereţi, podele, acoperişuri, dar pot fifolosite şi pentru cutii de transport sau paleţi.
Austriecii de la Kronospan produc atât MDF, cât şi PAL şi OSB.Grupul produce la Sebeş PAL, capacitatea anuală fiind de 840.000 demetri cubi, şi MDF, iar în acest caz capacitatea este de 384.000 demetri cubi. La Şebeş (Alba), Kronospan a cumpărat în 2004facilităţile deţinute de grupul Frati într-o tranzacţie estimatăla vremea respectivă la 250 mil. euro. Dacă la Sebeş au cumpărat,la Braşov austriecii au investit într-o capacitate nouă. Fabrica dela Braşov a fost inaugurată în decembrie 2009 şi a necesitatinvestiţii de 200 mil. euro şi produce OSB (plăci din fibreorientate) şi PAL. Capacitatea de producţie de OSB este de 270.000metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi.
Kronospan şi-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290mil. euro, în creştere cu circa 10% comparativ cu 2010. "În primaparte a lui 2011, Kronospan a menţinut exporturile la aceleaşicote ca şi în 2010, adică aproximativ 60% din întreaga producţie dela Braşov şi de la Sebeş merg la export", a spus Oana Bodea,reprezentant al Kronospan.
Printre avantajele aduse de exporturi, Bodea notează:îmbunătăţirea profitului şi a vânzărilor, echilibrarea cererii înfuncţie de anotimp pentru că atunci când piaţa din România esteblocată, în special în perioada de iarnă, se echilibrează producţiaprin creşterea exporturilor pe alte pieţe, minimizarea riscului şidiversificarea propriei afaceri.
Potrivit Kronospan, potenţialul exportului românesc de produsedin lemn rămâne ridicat în UE, însă există oportunităţi şi înOrientul Apropiat şi Mijlociu. "Criza a avut impact doar asupraexporturilor româneşti de mobilier în spaţiul intracomunitar.Totuşi, anul trecut exporturile de lemn şi produse de lemn auatins suma de peste un miliard de euro", a adăugat Oana Bodea.
În 2010, volumul lemnului exploatat a fost de 16,9 mil. metricubi, în uşoară creştere faţă de anul precedent, potrivit datelorInstitutului Naţional de Statistică (INS). Preţul mediu al unuimetru cub de lemn de foc este circa 25 de euro (pe timpul verii),iar toamna urcă la 30-35, potrivit unor date furnizate de cătreVlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu& Partenerii, care intermediază tranzacţii cu păduri.
Citiţi materialul complet în revista BUSINESS Construct,www.zf.ro/business-construct
Ce mai puteţi citi în numărul din luna iulie al BusinessConstruct:
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
