Irinel Popescu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), spune ca dupa primul trimestru al acestui an incasarile la bugetul sanatatii sunt in grafic, astfel ca exista premisele pentru ca la sfarsitul anului sa se atinga pragul de venituri de 16 mld. lei (4 mld. euro).
„Daca ar fi sa ma iau dupa datele primelor trei luni ale anului, ar trebui sa atingem bugetul. Reducerea bugetului nu se justifica in primul rand pentru ca este vorba de sanatate, si in al doilea rand pentru ca banii s-au colectat. Dar ce se va intampla pana la sfarsitul anului este imposibil de prevazut deoarece temerea cea mai mare este cresterea somajului", a spus Popescu. El afirma ca si pentru CNAS a fost o „surpriza", desi cifrele aratau o crestere a somajului. Cu toate acestea, exista intarzieri de plati in ceea ce priveste platile catre farmacii. „Sunt intarzieri in platile farmaciilor catre furnizori si ale spitalelor catre furnizori, care insa se vor regla", spune Popescu.
Una dintre cele mai importante masuri din sanatate anul trecut, cu un impact direct in bugetul CNAS, o reprezinta eliminarea in octombrie a plafoanelor de la farmacii. Acest lucru a determinat o simplificare a procedurilor la nivelul institutiilor insa s-a resimtit si in cresterea consumului.
„Am sesizat o crestere a consumului, variabila de la o arie terapeutica la regiune. La nivelul medicamentelor oncologice spre exemplu s-a consemnat un avans de peste 10%", a mai spus seful CNAS.
Cum vor fi sustinute aceste cresteri ale consumului? Popescu spune ca una dintre solutii este introducerea plafoanelor la medicii prescriptori. Aceasta masura s-ar putea aplica in domeniul oncologic pentru ca numarul medicilor pe oncologie este redus, de 200 de persoane.
In legatura cu platile informale din sistemul sanitar, Irinel Popescu spune ca acestea pot fi aproximate la 360-500 mil. euro, iar Colegiul Medicilor incearca sa gaseasca solutii. „Interesant este ca in sistemul privat, la unele spitale, sunt anumiti medici care pot sa-si negocieze direct cu pacientul onorariul operatiei", spune Popescu.
Cele mai mari cheltuieli in sanatate se fac cu spitalele, care anul acesta vor primi 6,5 mld. lei (1,6 mld. euro), suma mai mica cu 12% fata de 2008. La nivelul unui spital, potrivit lui Popescu, cele mai mari cheltuieli sunt cele cu salariile, care ajung la 80% din total.
„Aproape nu stii cu ce sa incepi (in ceea ce priveste reforma in spitale - n.red.). As incepe cu starea caldirilor, pentru ca a devenit din ce in ce mai evident in ultima vreme ca cele mai multe din spitalele romanesti sunt constructii vechi, care ar trebui renovate sau inlocuite cu altele noi. La un moment dat prin anii 1999-2000, am crezut ca principala deficienta este aparatura invechita si lipsa aparaturii si a dotarilor. Aceasta s-a mai remediat intre timp, dar nu in suficienta masura. Pe de alta parte, service-ul acestor aparate apasa foarte greu asupra bugetelor de spital", a afirmat Popescu.
El este de parere ca o majorare a procentului din PIB alocat sanatatii la 8% de la 4% in prezent ar rezolva si o parte din problemele din spitale.
„Din punctul de vedere al managerului de spital, faptul ca mai bine de 80% din cheltuieli sunt cu salariile lasa o marja foarte mica de manevra pentru cheltuieli cu medicamentele si materialele sanitare care sunt necesare bolnavilor", a spus Popescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
