"Mi se pare că România navighează cu succes prin această criză economică", a spus Brennan, 58 de ani, într-o scurtă discuţie cu presa.
El a vorbit în acest context despre rata şomajului din România, care este mai mică comparativ cu nivelul european, dar şi despre revenirea pe creştere a PIB-ului. România a revenit pe creştere economică în 2011 după doi ani în care s-a zbătut în recesiune.
Revenirea nu a fost însă puternică. Anul 2011 a început cu un avans al PIB de 1,7% în primul trimestru comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.
Totuşi, în trimestrul doi a urmat o încetinire a ritmului anual, la 1,4%. Economia a accelerat în al treilea trimestru spre 3% în principal datorită influenţei favorabile a agriculturii. Totodată, rata şomajului a atins 7,3% în iulie în România (calculată după criteriile Biroului Internaţional al Muncii), în timp ce în iulie rata şomajului în ţările Uniunii Europene a fost de 9,5%.
"Nu există pieţe mici şi nici produse mici. Oriunde suntem prezenţi, cred că ar trebui să prezint compania atunci când am ocazia. Şi cred că România este un exemplu în acest sens. Afacerea din România are rezultate bune comparativ cu alte companii. Avem evoluţii peste piaţă, într-un mediu pe care l-aş putea descrie ca provocator", a spus Brennan.
Vizita şefului AstraZeneca, companie cu afaceri de peste 33 mld. dolari anul trecut, are loc într-o perioadă tulbure pentru această industrie, în care există o presiune tot mai mare din partea statului pentru plafonarea cheltuielilor cu medicamentele. O analiză arată că banii pe care statul îi cheltuieşte pe medicamente au crescut de la aproximativ 500 mil. lei în 2000 la 5,23 mld. lei în acest an.
Un context dificil
După ce a implementat o nouă modalitate de calcul al preţului la care sunt decontate medicamentele gratuite şi compensate, Ministerul Sănătăţii a început în urmă cu o lună implementarea unei noi taxe, numită clawback. Aceasta loveşte puternic businessul companiilor de medicamente. Prin clawback statul taxează creşterile consumului de medicamente peste bugetul aprobat la începutul anului. Taxa va fi de fapt un procent care se va aplica tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate, indiferent dacă au crescut sau nu în vânzări.
În România, AstraZeneca se află în prezent pe locul şase în topul celor mai mari jucători din industrie, în condiţiile în care în 2005 se afla pe poziţia 22, potrivit informaţiilor furnizate de companie.
Deşi se numără printre cei mai mari jucători pe piaţa mondială a medicamentelor, AstraZeneca a fost o prezenţă discretă pe piaţă până în 2005. Brennan explică acest lucru prin faptul că în general marile companii s-au focalizat pe pieţele mai mari şi abia după anul 2000 au văzut potenţialul altor zone.
"Ne uităm la oportunitatea de creştere a PIB-ului dintr-o ţară comparativ cu ce se întâmplă la nivel mondial şi dacă este proiectat să crească mai rapid decât în restul lumii, analizăm cu mai multă atenţie decizia de a investi", a mai spus Brennan, lăsând să se înţeleagă că strategiile pentru o ţară sunt făcute în funcţie de aceste proiecţii.
În România, anul trecut AstraZeneca a avut o creştere de 36%, până la 119 mil. dolari, potrivit datelor de pe site-ul global. România este încadrată în regiunea Emerging Europe, care generează vânzări de peste 1,16 mld. dolari, rezultate impulsionate de Rusia şi România.
"Este un ritm de creştere printre cele mai bune. Anul trecut, afacerea noastră la nivel global a stagnat", a spus Brennan. Această creştere are loc în contexul în care baza de la care s-a plecat a fost redusă, au mai spus reprezentanţii companiei.
David Brennan spune că prin această creştere România se încadrează în categoria statelor cu cel mai rapid ritm de creştere din cadrul grupului. "România este o piaţă foarte importantă pentru noi şi pentru afacerea noastră. Am făcut schimbări în ultimii ani, spre exemplu am crescut numărul angajaţilor (de la 76 în 2005 la 300 în 2011 - n.red.)", a mai spus Brennan.
În ultimul an şi jumătate mai mulţi executivi care au pe mână afaceri de zeci de miliarde de euro şi-au trecut în agendă vizite în România. Louis Gallois, directorul executiv al gigantului EADS, Greg Page, CEO al grupului Cargill, cu afaceri de peste 100 de miliarde de dolari şi 160.000 de angajaţi, Bob McDonald de la P&G sau Pierre Pringuet, CEO al grupului Pernod Ricard, au venit în România.
Din industria farmaceutică, anul trecut a venit în România William M. Burns, membru al consiliului director al gigantului farmaceutic elveţian Roche. Cu toate acestea, în acest context dificil de piaţă nu este exclus ca şi alţi executivi de top din farma să vină în România pentru întâlniri cu atorităţile.
Criza prin ochii lui Brennan
Directorul executiv al AstraZeneca spune că după căderea Lehman Brothers şi începutul crizei, considerată cea mai gravă după momentul 1921 de la Marea Depresiune, nu a schimbat strategia grupului, ci modul în care implementează această strategie. El şi-a amintit cum a decis să păstreze aceeaşi strategie deşi în industria de medicamente se cheltuiau zeci de miliarde de dolari pentru achiziţii. Pfizer a cumpărat Wyeth, Roche a preluat Genentech, iar Merck Sharp & Dohme a fuzionat cu Schering Plough, dar cu toate acestea Brennan afirmă că nu a dorit să se implice în activităţi de M&A.
AstraZeneca are în portofoliu produse precum Crestor (colesterol) sau Seroquel (schizofrenie), cu vânzări anuale de peste 5 mld. dolari fiecare. În România, Crestor se află pe locul patru în topul produselor (din punctul de vedere al vânzărilor), iar Seroquel pe 15.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
