România a fost prima ţară la nivel european în care s-a înregistrat o extracţie gazeiferă în urmă cu mai bine de 100 de ani şi locul unde a fost atestată prima producţie de petrol din lume în urmă cu 150 de ani, dar abia în ultimii ani a intrat pe radarul giganţilor internaţionali, atenţia lor fiind atrasă de Marea Neagră şi de gazele de şist. Mai mult, odată cu aceste noi perspective, alături de liberalizarea preţului la gaze, profiturile companiilor de profil vor creşte substanţial. Statul însă va trebui să aibă partea lui de câştig prin redevenţe mai mari, spune Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
"Cel puţin pe partea de gaze naturale este un început. Sunt rezultate evidente care arată că în următorii ani România poate să-şi asigure cel puţin necesarul de gaze intern din producţia proprie. La petrol lucrurile nu stau la fel de bine. Iniţial, toată suprafaţa României a fost prospectată de Petrom şi Romgaz (cele mai mari companii de petrol şi gaze active în România - n. red.), dar treptat cele două companii au renunţat la jumătate din perimetre. Pespectivele geologice, evoluţia preţului petrolului şi a tehnologiilor, stabilitatea României şi sistemul de fiscalizare au atras însă în anii 2009-2010 companiile de top din această industrie. Au fost primii ani în care aceste companii s-au orientat către România", explică şeful ANRM.
În prezent, România importă circa 20-30% din necesarul de consum pe partea de gaze naturale şi aproape jumătate din necesarul de petrol, dar pe termen lung, cel puţin în ceea ce priveşte partea de gaze naturale, balanţa se poate schimba semnificativ. Anul trecut consumul de gaze al României a fost de 14,2 miliarde de metri cubi, în creştere cu circa 3% faţă de 2010, circa 3,5 de miliarde de metri cubi fiind importaţi cu precădere din Rusia.
Solicitări din toate părţile
Giganţi precum Lukoil (Rusia), ExxonMobil (SUA) sau Chevron (SUA) au atacat rând pe rând perimetre locale, primele veşti bune venind chiar anul acesta din Marea Neagră, acolo unde Petrom alături de ExxonMobil au forat prima sondă de explorare la mare adâncime făcută vreodată în România. Rezultatele iniţiale ale sondei arată că acolo, în zona de mare adâncime a perimetrului Neptun din Marea Neagră, s-ar putea ascunde un zăcământ de 84 de miliarde de metri cubi, cât consumă România în 6 ani de zile. Deocamdată însă, probele culese nu arată dacă acest zăcământ poate fi exploatat din punct de vedere comercial sau nu. Chiar dacă se va dovedi că descoperirea este una comercială, dezvoltarea întregului zăcământ ar putea dura 10 ani de zile.
"Pe lângă perimetrele care deja au fost adjudecate, mai sunt şi alte zone de perspectivă. Avem solicitări pentru organizarea de noi runde de licitaţii din partea mai multor companii", spune reprezentantul ANRM.
Viitoarele autostrăzi, în calea gazelor
În 2010 statul român a scos la licitaţie 30 de perimetre, din care au fost adjudecate 20. Numai pentru 8 dintre acestea au fost publicate acordurile petroliere, rămânând încă 12 alte acorduri de aprobat. Printre companiile care au câştigat anumite perimetre se numără Lukoil, Chevron sau MOL din Ungaria.
"Perimetrele care au fost câştigate pentru zona Mării Negre au fost aprobate toate. Pentru perimetrele pe uscat au existat anumite întârzieri. Un exemplu este cel al Ministerului Transporturilor, care a dat o serie de clauze noi astfel încât să nu fie afectat viitorul sistem de autostrăzi de lucrările de explorare", a explicat Pătruţi motivul pentru care nici la acest moment nu au fost aprobate toate concesiunile acordate în 2010.
El spune că valoarea lucrărilor minime pentru toate cele 20 de perimetre se ridică la aproximativ 500 de milioane de dolari în primii doi ani de zile, fiind obligatorie săparea a cel puţin unei sonde de explorare. "Trebuie să obţină avizele necesare, studiul de impact asupra mediului. Abia apoi pot începe procedurile de contractare", mai spune Pătruţi.
Liberalizarea va aduce redevenţe mai mari
Preşedintele ANRM spune că odată cu perspectivele de dezvoltare a producţiei de gaze naturale în România şi redevenţele încasate de stat ar putea să crească, mai ales în contextul viitoarei liberalizări a pieţei. Atât Petrom, cât şi Romgaz, marii producători de hidrocarburi ai României, au stabilit, până în 2014, un nivel al redevenţelor cuprins între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei. Cu toate acestea, ministrul economiei Lucian Bode a spus recent că vrea o creştere de două cifre a redevenţelor înainte de 2014, în timp ce preşedintele Traian Băsescu a spus că Petrom nu ar trebui să se aştepte ca din 2014 să plătească mai puţin decât petroliştii din ţările arabe.
"Dacă liberalizarea preţului la gaze va avea loc, şi va avea loc, acest lucru înseamnă că firmele vor avea un câştig fără niciun efort suplimentar, iar statul ar trebui să beneficieze de acest lucru. Discuţiile sunt în curs. Subiectul se discută în acest moment", a spus Pătruţi, fără a mai furniza detalii suplimentare pe această temă. În acest moment, preţul gazului produs intern este de circa 160 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce importurile ruseşti sunt de trei ori mai scumpe.
Redevenţe de 327,5 mil. euro în 2011
Potrivit informaţiilor furnizate de ANRM, anul trecut valoarea redevenţelor s-a ridicat la 1,37 miliarde de lei (327,5 milioane de euro), din care s-au achitat 1,29 miliarde de lei, restanţa cumulată fiind de 74,9 milioane de lei. Datoriile companiilor şi societăţilor naţionale care funcţionează sub autoritatea Ministerului Economiei sunt de 48 de milioane de lei, reprezentând 64,3% din totalul redevenţelor miniere restante, potrivit informaţiilor furnizate de ANRM.
"Nu există foraj fără impact asupra mediului"
În legătură cu gazele de şist, unde mai multe companii şi-au exprimat intenţia de a realiza lucrări de explorare, cel mai cunoscut fiind cazul americanilor de la Chevron, Pătruţi spune că orice tip de foraj, inclusiv pentru gaze convenţionale, poate avea un impact asupra mediului dacă el nu este făcut bine din punct de vedere tehnic.
"Există un risc potenţial de contaminare al apelor subterane, la fel ca în cazul oricărui foraj care se execută. Pentru foraje adânci, legislaţia României prevede obţinerea avizului de mediu", spune Pătruţi. Practic, în cazul în care Ministerul Mediului sau Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului constată anumite nereguli, ele pot să nu dea avizul necesar şi astfel lucrările de explorare nu pot fi continuate.
"România are cea mai veche istorie din lume în ceea ce priveşte extracţia hidrocarburilor. Există evident o oportunitate pentru dezvoltarea gazelor de şist, cu posibilitatea reducerii până la eliminare a impactului de mediu. Toate statele iau în calcul exploatarea acestor resurse. MOL, Sterling, Petrom, Romgaz, toţi analizează posibilitatea existenţei lor", a mai precizat Pătruţi. Potrivit acestuia, cele mai bune zone pentru identificarea gazelor de şist sunt Platforma Moldovenească, Dobrogea sau Câmpia de Vest.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
