Într-un scenariu superoptimist, în care toate lucrurile se leagă pe plan local, România ar putea termina această decadă cu proiecte noi de energie verde de circa 26,7 GW, capacitate aproape imposibil de imaginat în acest moment, când pentru 2023 se estimează puneri în funcţiune de numai 300 MW. Totuşi, pe un scenariu de bază, realist, România are şanse să termine anul 2030 cu 13,4 GW de energie verde în plus, iar dacă merge pe scenariul din PNIESC, planul naţional de energie verde, ar trebui să aibă circa 10 GW. Cu aceste cifre, România este a doua ţară ca potenţial verde din Europa Centrală şi de Est (ECE), după Polonia. Cea mai importantă întrebare este cât din acest potenţial se va transforma în investiţii reale şi câţi GW rămân pe hârtie. „Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au făcut progrese majore în ceea ce priveşte tranziţia lor energetică în ultimii ani“, arată un studiu realizat de analiştii de la EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluţiilor privind tranziţia către energia regenerabilă. Potrivit EMBER, înscrierea economiilor din această zonă pe un traseu ambiţios din punctul de vedere al dezvoltărilor de energie verde ar putea duce la scăderea preţului cu 29% faţă de o abordare prudentă, stabilită prin planurile naţionale de energie verde. „Asta nu doar că ar face regiunea mult mai competitivă la nivelul UE, dar i-ar spori şi securitatea din punct de vedere energetic.“
