„Starea actuala a economiei nationale ne transmite mesajul ca, daca cheltuim mult in consum, nu inseamna neaparat ca suntem si productivi in egala masura. In lipsa unei economii bazate pe o productivitate competitiva in cat mai multe sectoare, scadenta imprumuturilor indreptate catre consum poate fi extrem de dureroasa", spune Adrian Manolache, secretarul general al AMRCR (Asociatia Marilor Retele Comerciale din Romania).
Comertul cu dominanta alimentara (categoriile alimente, bauturi si tutun), a carui crestere parea de neoprit la inceputul anului trecut, a inregistrat in martie primul declin din acest an, de 1%, comparativ cu 
aceeasi luna din 2008, arata datele publicate recent de INS. Scaderea pare neinsemnata in raport cu ratele de declin inregistrate de alte sectoare din comert, precum cel al bunurilor de folosinta indelungata, insa schimbarile de trend au generat deja o temperare a apetitului de extindere al marilor retele, ceea ce se reflecta in diminuarea numarului de locuri de munca nou create in sectorul de profil.
aceeasi luna din 2008, arata datele publicate recent de INS. Scaderea pare neinsemnata in raport cu ratele de declin inregistrate de alte sectoare din comert, precum cel al bunurilor de folosinta indelungata, insa schimbarile de trend au generat deja o temperare a apetitului de extindere al marilor retele, ceea ce se reflecta in diminuarea numarului de locuri de munca nou create in sectorul de profil.„Nu se poate stimula cu precadere consumul in detrimentul productiei, asa cum nici productia nu poate fi dezvoltata fara masuri de incurajare a consumului, chiar si in conditiile in care, in acest ultim caz, s-ar pune accent pe export. In consecinta, statul ar trebui sa stimuleze in principal productia (competitiva) si consumul produselor romanesti unde se inregistreaza deficit de balanta comerciala, ca de pilda produsele agricole primare. Astfel de masuri pot fi facilitati fiscale si de creditare sau accesarea mai facila a fondurilor europene", sustine Manolache.
La randul sau, Tjeerd Jegen, directorul general al retelei Real Hypermarket Romania, subliniaza rolul fondurilor structurale in diminuarea ponderii importurilor in vanzarile totale din comertul alimentar.
In unele hipermarketuri, de exemplu, ponderea produselor importate ajunge chiar la 70- 80% in raionul de legume si fructe.
„Facilitarea accesului la fonduri europene al micilor agricultori ar aduce mai multe produse romanesti pe rafturile retailerilor si ar diminua importurile de alimente", afirma Jegen.
Retailerii mai spun ca principala frana a consumului este blocarea creditarii. In acelasi timp insa, limitarea accesului la credite a generat declinul sectorului imobiliar si odata cu acesta al preturilor terenurilor si al chiriilor platite de operatori pentru spatiile comerciale.
„Piata imobiliara se va aseza acolo unde ii este locul. Asteptam deblocarea creditarii, astfel incat companiile sa-si poata relua investitiile, iar consumul
sa se revitalizeze", afirma Caius Crisan, directorul general al retelei de magazine cu discount Profi in Romania.
sa se revitalizeze", afirma Caius Crisan, directorul general al retelei de magazine cu discount Profi in Romania.Singura masura cu efect imediat: reducerea TVA
„Consider ca o masura cu efect imediat asupra cresterii consumului ar fi reducerea cotei TVA", spune Eugen Zbircea, directorul general al centralei de achizitii Provera Romania (retelele Cora si Profi).
La randul sau, Ionut Pascu, Project Manager al companiei Roland Berger Strategy Consultants Romania, afirma ca masuri de relansare economica precum deblocarea sau inlesnirea obtinerii creditelor de consum, sprijinirea companiilor romanesti prin masuri fiscale, precum si dezvoltarea investitiilor publice ar putea da un avant puternic revitalizarii consumului populatiei.
„Trebuie mentionat aici ca, de regula, exista o anumita intarziere intre semnalele de revenire a economiei si cel de revenire a consumului populatiei, de circa 6-12 luni", mai spune Pascu.
„Pentru a relansa economia, banii statului trebuie sa mearga in investitii masive in industrie si agricultura, in niciun caz nu trebuie sa utilizam imprumutul extern pentru plata salariilor si a pensiilor", subliniaza Marius Caluian, directorul general al companiei de cercetare de piata MEMRB Romania.
Retailerii cer rezolvarea litigiilor privind proprietatea
„Autoritatile ar trebui, de asemenea, sa rezolve problema litigiilor privind drepturile de proprietate asupra terenurilor si altor bunuri imobiliare, care persista deja de circa douazeci de ani si care blocheaza multe proiecte de dezvoltare a oraselor si a suprafetelor agricole", subliniaza Jegen, directorul retelei Real Hypermarket Romania.
Anul acesta, retelele internationale de magazine din sectorul bunurilor de larg consum continua investitiile in extindere, insa ritmul ar putea fi incetinit din cauza inrautatirii mediului economic.
In martie, prima luna de declin al comertului cu dominanta alimentara din acest an, patru retaileri germani - Real, Kaufland, grupurile germane Lidl si Rewe - au adus in total 80 de milioane de euro la subsidiarele lor locale, ca aport la capitalul social al firmelor, pentru a finanta expansiunea retelelor, potrivit Registrului Comertului.
Suma reprezinta mai mult de o treime din valoarea investitiilor straine in Romania din luna respectiva.
De altfel, operatorii de supermarketuri si hipermarketuri sunt in 2009 cei mai activi jucatori din comert pe piata fortei de munca, deoarece extinderea retelelor va genera peste 8.000 de locuri de munca la nivel local, pana la finele anului, conform estimarilor ZIARULUI FINANCIAR.
„Dezvoltarea retailului alimentar este in stransa legatura cu deblocarea finantarii marilor proiecte imobiliare si in special a centrelor comerciale. In aceasta perioada exista o multime de proiecte imobiliare in stand-by din cauza acestor blocaje", precizeaza Eugen Zbircea, directorul Provera, centrala de achizitii a magazinelor Profi si Cora.
„Statul descurajeaza investitiile marilor retele din comert"
Adrian Manolache, reprezentantul AMRCR, afirma ca retailerii alimentari de talie internationala nu sunt incurajati sa investeasca in Romania, ci dimpotriva.
„Trebuie sa afirm cu regret ca statul nu numai ca nu incurajeaza investitiile retailerilor internationali pe piata locala, dar in ultimul timp acestia sunt supusi unui atac institutional ce desconsidera in mod fatis contributia deosebita pe care retailerii au avut-o la dezvoltarea economiei nationale in ultima decada".
In prezent se afla la Parlament un proiect de lege care sa reglementeze mai strict relatia dintre producatorii locali si marii retaileri prin transpunerea in lege a codului de bune practici din sectorul de profil, initiativa contestata de retelele de magazine, care au acuzat autoritatile ca nu tin cont de argumentele aduse de retaileri pentru modificarea proiectului de lege.
Daca va fi aprobata in varianta actuala, legea nu va elimina taxele de listare percepute de retelele mari de magazine furnizorilor lor, insa le va trece in costul de achizitie al marfurilor, suportat de retaileri. Retelele mari de magazine au declarat anterior ca noua definitie a pretului de achizitie propusa de proiectul de lege este in contradictie cu reglementarile contabile, astfel incat nu poate fi aplicata, si nici nu poate genera scaderi de preturi la raft, asa cum anticipeaza Ministerul Agriculturii.
„Pana cand statul nu va deveni arbitrul impartial in economie pe care tot mediul de afaceri si-l doreste si nu va interveni decat in cazul in care piata nu da semne evidente ca detine mecanisme de autoreglare, nu ne putem astepta la masuri de corectie, ci doar la reactii de adaptare, mai mult sau mai putin inspirate, din partea agentilor economici", sustine Manolache.
Continua lupta pentru cota de piata
Retailerii internationali detin in prezent circa 40% din comertul local cu bunuri de larg consum, potrivit datelor disponibile, iar estimarile companiilor de cercetare de piata indica atingerea pragului de 50% in urmatorii 2-3 ani.
Vanzarile totale realizate anul trecut in comertul cu bunuri de larg consum au fost estimate de MEMRB la 23-25 mld. euro. In retailul de profil sunt in total circa 90.000 de magazine operationale, de la chioscuri la hipermarketuri. Cei mai mari jucatori sunt grupurile Metro, Rewe si Carrefour, care au avut anul trecut afaceri cumulate de 5 mld. euro.
„In momentul in care economia se va redresa, iar consumul populatiei va reveni pe un trend ascendent, apreciem ca retailul modern cu dominanta alimentara va continua sa aiba o evolutie peste media comertului. Odata obisnuiti cu propunerea valorica a magazinelor pe format modern, este putin probabil ca romanii sa prefere alt tip de magazine pe viitor", afirma Pascu.
Una dintre implicatii va fi continuarea expansiunii retelelor care, dupa aproximativ 9 ani de la intrarea primului hipermarket pe piata din Romania, nu au ajuns inca la o acoperire a intregii piete, nici macar in Capitala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
