Caută doar în titlu
Vezi galeria foto
(7 poze)
Retail&Agrobusiness

Şase dintre cele mai cunoscute localuri deja s-au închis. Ce urmează pentru zona considerată „punctul zero“ al distracţiei din Capitală? Cine va câştiga din „cutremurul“ care zdruncină centrul vechi?

Şase dintre cele mai cunoscute localuri din centrul istoric al Capitalei, printre care restaurantul City Grill de pe Lipscani, barul Biutiful şi clubul Fire, cu vânzări estimate la 5-6 mil. euro anual, s-au închis săptămâna trecută după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o lege care interzice funcţionarea de baruri, restaurante şi cafenele în clădiri cu bulină roşie. Ce urmează pentru zona considerată „punctul zero“ al distracţiei din Capitală? Cine va câştiga din „cutremurul“ care zdruncină centrul vechi?

„În toate marile capitale ale lumii, locul de ieşit se află în mod tradiţional în centrul oraşului, şi nu cred că se va muta acest lucru în ca­zul Bucu­reştiului. Cred mai degrabă că vor avea loc re­novări, dar nu cred că centrul istoric va dispărea din forma lui actuală. Nu mă pot gândi la o zonă unde să se închege lucrurile la fel de bine“, a spus pentru ZF Andrei Văcaru, capital markets consultant & head of research în cadrul JLL România.

Andrei Văcaru, care lucrează de aproape nouă ani în cadrul JLL Ro­mânia, spune că există şi alte zone care au infrastructura de spe­cialitate – Piaţa Romană, zona Laho­vari şi Piaţa Amzei –, însă „acolo nu sunt la fel de multe spaţii şi la fel de bine închegate“. „Nu ai unde să deschizi bar lângă bar, club lângă club. Mai mult, pentru a se crea centrul vechi în forma lui ac­tuală au fost necesari circa şapte ani, aşa că eu cred că în centrul vechi vom vedea renovări şi consolidări.“

Unii dintre proprietarii loca­lurilor închise spun că momentan negociază mutarea, fie tot în centrul istoric, dar în clădiri fără bulină roşie, fie în alte zone din Capitală.

Alţii spun că încă analizează viitoarea mişcare în condiţiile în care nu vor să plece din zona unde sunt acum.

Pariu pe zona Bulevardului Unirii

Localurile închise săptămâna tre­cută sunt City Grill Lipscani, Trattoria Buon­giorno de pe Strada Franceză (ambele din  grupul City Grill), Biutiful (parte a gru­pului Fratelli), Terasa Argentin, Club Fire şi restaurantul Bon Bouche, potrivit datelor furnizate de companii şi de Octav Dură, pre­şe­dintele Asociaţiei comer­cian­ţilor din centrul istoric al Bucureştiului.

„În zona Bulevardul Unirii, în zona fântânilor există spaţii gene­roase, care să permită dezvoltarea unu astfel de pol de restaurante, baruri şi cafenele. Pentru acest lucru însă ar trebui să existe interes din partea administraţiei locale“, spune şi Dani Cara­mi­hai, unul dintre acţionarii grupului Fra­telli. Com­pania lui a închis barul Biutiful din centrul vechi, mutându-l pe strada Glodeni, în apropierea unui club Fratelli. Acesta era am­plasat într-o clădire cu bulină.

În prezent centrul istoric al Capitalei găz­duieşte circa 200 de puncte de ali­men­taţie, dintre care circa 150 sunt restaurante şi ca­fenele, potrivit jucătorilor din piaţa de pro­fil. Doar 14 clădiri sunt însă încadrate la clasa 1 de risc seismic, potrivit lui Octav Dură.

„Fără implicare din partea statului nu se poate să fie restaurat centrul vechi . Este nevoie de finanţare şi de finanţare fără dobândă, iar acest lucru se poate cu ajutorul auto­rităţilor. Dacă se va respecta şi pune în aplicare legea în forma ei actuală, am putea vedea dispariţia centrului vechi în forma lui actuală, iar acest lucru ar însemna un deser­viciu pentru Bucureşti. Centrul vechi este un punct de atracţie pentru turişti, acesta fiind cel care a pus de fapt Capitala pe harta city-break-ului european. Sunt însă de părere că acele localuri care funcţionează în condiţii fundamental improprii trebuie închise şi mutate. Închiderea centrului vechi însă va însemna nu doar pierderi pentru mediul de business, ci şi pentru stat pentru că pierde banii din taxe, fie ei TVA, salarii sau profit“, spune Cătălin Mahu, proprietarul restau­rantelor La Mama.

Antreprenorul este prezent în centrul vechi, însă spune că niciuna dintre clădirile unde el este prezent nu are bulină roşie. „Clientul dacă vede că nu eşti sigur, că nu ai asigurare sau că eşti într-o clădire care nu se ţine bine, te va amenda el. În timp genul acesta de lucruri se triază.“ În opinia antreprenorului român, un nou pol de restaurante, cafenele şi baruri s-ar putea dezvolta şi în zona Floreasca şi în nordul Bucureştiului, ambele zone de interes.

„Totuşi, centrul istoric este unic. Nu există nicăieri în Bucureşti o zonă similară, pietonală, bine poziţionată, cu o astfel de at­mos­feră.“ În opinia lui Mahu, ar putea să se dez­volte un alt pol de profil şi în zona fân­tânilor de la Piaţa Unirii, cu continuare până la Palatul Parlamentului, însă pentru acest lucru ar trebui ca zona să devină pietonală. „Şi pentru acest proiect este însă nevoie de im­plicarea Primăriei.“

Zonele de birouri pot fi un adevărat magnet

Centrul vechi a început să se dezvolte la mijlocul anilor 2000 după mai mulţi ani în care zona era caracterizată de clădiri dărâmate, de câini fără stăpân şi de oameni fără locuinţă.

În ultimii ani zona a devenit cel mai fierbinte pol pe o piaţă totală care găzduieşte 3.400 de restaurante, cafenele şi baruri, cu afaceri anuale de aproape 2,5 mld. lei, fiind de departe cea mai importantă piaţă pentru jucătorii locali din HoReCa. Bucureştiul este cea mai bună piaţă pentru jucătorii din această industrie, având în vedere că salariul mediu depăşeşte 2.500 de lei net pe lună în Bucureşti, fiind cu aproape 40% mai mare faţă de media înregistrată la nivel naţional, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

„Nu putem recrea centrul vechi. Putem însă să vedem reorientarea unor comer­cianţi către clădirile de birouri bine pozi­ţio­nate, cum sunt cele din zona Aurel Vlaicu – Pipera. Tot ce se construieşte nou acum în zona de nord a Bucureştiului are şi o com­po­nentă de retail sau HoReCa, în special la parter şi mezanin. O să vedem de asemenea mutări în hale şi zone semi-industriale, mai puţin populare acum“, crede Oana Iliescu, managing director al firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. Ea adaugă faptul că şi zona Unirii s-ar putea dezvolta dacă devine pietonală, fiind un important pol de trafic şi beneficiind de spaţii generoase. „Din centrul vechi însă nu vor dispărea toate localurile, doar se va curăţa zona. Centrul vechi va rămâne.“

 
 
 
Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.