Reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), organizaţie din care fac parte fermieri adunaţi sub umbrela mai multor forme asociative, au avut joi, 22 iunie, o întâlnire de lucru cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Comerţ şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, precum şi cu reprezentanţi ai DG TRADE, directoratul general pentru comerţ al CE. Printre principalele cerinţe ale delegaţiei române se numără aprobarea şi acordarea în regim de urgenţă a compensaţiilor din pachetul al doilea alocat fermierilor afectaţi de importurile din Ucraina şi prelungirea interdicţiei de import pentru cele patru produse din Ucraina (grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui) până la 14 iunie 2024.
„Costurile de producţie în România au crescut cu 70% faţă de cele dinainte de războiul din Ucraina. Vindem la preţuri similare cu anul 2021. Fermierilor din România care vor să contracteze sau vândă li se propun preţuri de MATIF -70 euro/-100 euro/-120 euro, minus transport care nu este disponibil. Vă rugăm să facem eforturi importante pentru a se ţine cont de reciprocitate”, a spus Florentin Bercu, director executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).
Astăzi, preţul de MATIF pentru grâul de panificaţie cu livrare în septembrie este de 247,5 euro/tonă, preţul pentru porumb e de 245,7 euro/tonă, iar cel pentru rapiţă de 440 euro/tonă, potrivit bursei Euronext de la Paris. Astfel, pentru grâu şi porumb fermierii români primesc sub 200 euro/tonă.
„Ucrainenii au costuri de producţie 40% din ale noastre şi considerăm că este o practică neloială impusă fermierilor noştri. Este nevoie de măsuri mult mai aplicate. Nu ar trebui să mai existe un dubiu în ce priveşte pachetul al doilea şi rugăm statele care s-au opus să analizeze mai bine situaţia şi să vorbească inclusiv de viitor pentru că producţia care urmează să fie tranzitată este în proporţie mai mare de 60% porumb şi floarea-soarelui, iar asta înseamnă că interzicerea până la 15 septembrie doar a amânat blocajul care va urma”, a explicat Florentin Bercu.
În cadrul discuţiilor avute cu privire la importurile de cereale din Ucraina, delegaţia română a mai subliniat problema actelor adiţionale antedatate, a supratonajului camioanelor cu marfă din Ucraina, disfuncţionalităţile coridoarelor de solidaritate, schimbarea destinaţiei mărfii şi a documentelor în ceea ce priveşte calitatea produselor agricole.
„Ne dorim reciprocitate, dacă sunt mii de analize cu rezultate conforme, la produse obţinute cu substanţe interzise în UE de peste 10 ani (Ucraina produce în alte condiţii, fiind în afara UE), să li se dea şi fermierilor europeni posibilitatea de a folosi aceleaşi substanţe care asigură costuri mai mici de producţie”, au subliniat reprezentanţii fermielor români.
Ei au adăugat că vânzarea produselor de origine din Ucraina în state terţe UE care nu reprezintă doar o problemă agricolă, a fermierilor sau a Politicii Agricole Comune, ci a fost o decizie politică, astfel că tot politicul trebuie să vină cu surse suplimentare de bani şi să compenseze părţile la valoarea reală a pierderilor.
„Infrastructura din România are o capacitate de 8 milioane de tone şi am făcut eforturi extraodinare pentru a facilita de 3,5 ori mai mult, pentru marfa provenită din Ucraina. Asta a produs blocaje şi repercusiuni asupra fermierilor noştri. E nevoie ca sumele compensatorii să fie acordate dintr-un buget suplimentar, extra PAC. Considerăm că aceste eforturi trebui susţinute de către toate statele membre şi găsită o formulă echilibrată de a merge mai departe cu toţii”, a subliniat Bercu.
Al doilea pachet, în valoare totală de 100 de milioane de euro, ar trebui să îi finanţeze pe fermierii din România Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia care au suferit pierderi financiare din cauza importurilor masive şi la preţ de dumping din Ucraina.
Uniunea Europeană a aprobat un prim pachet de sprijin României cu un buget de circa 30 de milioane de euro, triplu faţă de cel decis la început, pentru acordarea de despăgubiri producătorilor români de cereale şi oleagionase afectaţi de importurile ieftine din Ucraina. România a avut o pierdere de 45 mil. euro din cauză mărfii ucrainene care a inundat piaţa.
