Industria alimentară şi agricultura au fost primele care au beneficiat de stabilirea unui salariu minim de 3.000 de lei brut lunar (circa 1.800 de lei net) încă din iunie 2022, iar cele două sectoare unde lucrează peste 220.000 de oameni au beneficiat de scutiri de impozitul pe venit, după modelul măsurilor aplicate deja anterior în construcţii. Au fost suficiente aceste măsuri pentru a face atractiv sectorul care hrăneşte România?
Stabilirea salariului minim în industria alimentară şi a agriculturii la 3.000 de lei brut (circa 1.800 de lei net) începând cu luna iunie se vede în statistici, astfel că în iunie comparativ cu mai în industria alimentară câştigul mediu lunar net s-a majorat cu 23%, la 3.247 de lei, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). În octombrie, un lucrător în industria alimentară lua deja în mână un salariu de 3.384 de lei, în medie. Deşi impactul măsurii de stabilire a unui salariu minim s-a văzut instant în statistici, ulterior majorările nu au mai fost atât de vizibile, ci au continuat în ritmul de dinainte de iunie 2022. „De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii. Cu toate acestea, impunerea salariului minim nu este suficientă pentru a face sectorul mai atractiv pentru candidaţii care sunt tentaţi de alte roluri, cu pachete salariale mai complexe. Introducând bonusuri de prezenţă şi productivitate şi aliniind valoarea tichetelor de masă la cea maximă, o să vedem o creştere a vizibilităţii, atractivităţii, cât şi a stabilizării sectorului”, a spus Georgian Simion, Candidate Delivery Manager în cadrul companiei de recrutare Adecco România. Industria alimentară şi agricultura, domenii care generează anual afaceri de 110 miliarde de lei, duc lipsă de muncitori, în condiţiile în care se fac în continuare investiţii în capacităţi de producţie.
„De când s-a decis impunerea unui salariu minim în producţia alimentară, putem vedea o creştere a retenţiei salariaţilor de pe poziţiile entry-level, ceea ce diminuează migrarea lor spre alte industrii.”
Georgian Simion, Candidate Delivery Manager, Adecco România
Dacă sunt companii care pariază pe roboţi pentru a suplini lipsa forţei de muncă, altele mizează pe bonusuri, condiţii de muncă mai bune şi oportunităţi de dezvoltare pentru a atrage oameni. „Vedem că nu mai există zona de elevi, de ucenici. Noi, pe agricultură, pe licee, pe învăţământul dual avem nişte adeverinţe semnate şi cam atât. Partea de învăţare vine şi de la sine, în cazul celor 5% care îşi doresc să fie acolo, dar este nesemnificativ faţă de câtă nevoie este în piaţă. Clar, ne uităm spre forţă de muncă şi chiar forţă de muncă specializată către fiecare nevoie în parte. Ne uităm la Nepal, Pakistan, zona Asiei”, a spus Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, care adaugă că în zona de contabilitate a găsit oameni, în schimb în zona de ambalatori, livratori găseşte foarte greu. Antreprenorul spune că salariile sunt comparabile cu cele din Vest, astfel că tinerii nu mai au motiv să plece să lucreze în alte ţări având în vedere şi cheltuielile pe care le au în alte ţări. El a povestit faptul că producătorul are 25 de angajaţi, faţă de 75 la începutul anului 2022, după o triere, dar şi după ce mulţi au decis să plece în străinătate. „Atât poziţiile din sortare şi procesare, cât şi cele tehnice (electromecanic şi tehnician mentenanţă) sunt cel mai greu de acoperit, având şi un turnover destul de ridicat. Faptul că materia primă este perisabilă face ca ritmul de lucru să fie mai intens, cu un program fluctuant (mai ales în vârf de sezon), ceea ce duce la perceperea sectorului alimentar ca fiind unul mai dificil faţă de alte industrii”, menţionează şi Georgian Simion de la Adecco România, care adaugă faptul că în general categoria de blue collar este influenţată în mod direct de valoarea pachetului salarial şi mai puţin de renumele companiei sau posibilitatea avansării şi dezvoltării profesionale, iar reconversia este o variantă din ce în ce mai des întalnită printre candidaţi.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
