♦ România rămâne cel mai mare producător de prune din UE, cu circa 50% din volumul total realizat.
Vremea dogoritoare din această vară şi îngheţul târziu de la jumătatea primăverii şi-au pus amprenta asupra producţiei de fructe.
În cazul merelor şi caiselor, recolta a fost nimicită aproape în totalitate. La prune, recoltele sunt moderate spre bune, dar mai mici decât în 2022. Cu toate acestea, horticultorii care au livezi de prune se confruntă cu o provocare majoră: preţurile sunt scăzute, la fel ca în ultimii doi-trei ani.
„Avem o producţie bună de prune anul acesta şi din ce am discutat cu colegii e la fel în toată ţara, dar nu e la nivelul de anul trecut. Temperaturile de acum ne-au afectat puţin şi tot anul n-a fost multă apă în sol, iar dacă vrei să irigi prunii e nevoie de multă apă“, spune Aurel Onigaş, proprietarul companiei Pombis, care are peste 200 de hectare cu meri, pruni şi cireşi în judeţul Bistriţa-Năsăud şi produce brandul de sucuri Alma.
În 2022, România a avut o producţie de prune de 677.000 de tone, conform statisticilor naţionale, iar pentru acest an producătorii estimează circa 600.000 de tone sau chiar mai puţin.
„Anul acesta a fost dificil pentru meri, caişi şi cireşi. Prunele, în schimb, s-au făcut. Îngheţul din primvaraa şi a redus cu 90% producţia de mere, caise şi cireşe la noi în livadă, dar prunii au înflorit mai târziu şi au rezistat“, spune Claudiu Daviţoiu, proprietarul fermei de cereale şi de vaci de lapte Agroindaf Afumaţi, din judeţul Ilfov, ce are şi o livadă de măr, prun, cireş şi cais, cu o suprafaţă totală de circa 20 de hectare, spune că a avut o producţie bună.
Un mic producător din Câmpina spune la rândul său că n-a avut parte de nicio prună în acest an, iar cazul său nu a fost unul izolat.
„Producţia depinde de la producător la producător şi de la o zonă la alta. A venit îngheţul târziu, în mai. La unii producători, recolta e medie spre bună, iar unii producători nu au deloc prune.Producţia totală va fi mai mică decât anul trecut, pentru că e un an mai prost decât 2022, per total“, afirmă Vlad Gheorghe, preşedintele Organizaţiei Interprofesionale din sectorul Legume-Fructe (OIPA).
Chiar şi aşa, cu o producţie uşor mai mică decât cea din 2022 România rămâne cel mai mare producător de prune din UE, cu circa 50% din volumul total realizat în 27 de state. Mai mult, ţara noastră este în top 5 mondial la producţia de prune.
Însă, cea mai mare problemă a producătorilor de prune este preţul. „Valorificarea producţiei în stare proaspătă e cea mai bună variantă de desfacere, dar vindem la preţuri de acum 2-3 ani. De exemplu, către retaileri dăm cu 3,3-3,5 lei/kg, cu ambalaje şi transport, şi ne rămân în mână 2 lei/kg. Însă, prunele pentru procesare - magiun, compot, ţuică - le vindem cu 1 leu/kg“, spune Aurel Onigaş.
Fermieri au sperat că eforturile lor de a produce se vor răsplăti pe măsură în formă de preţuri mai ridicate, însă, Claudiu Daviţoiu susţine că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg. „Vindem prunele angro, cu 1,5-2 lei/kg, deşi producţia costă, tratamentele costă, culesul costă. Acum, lumea cumpără pentru ţuică şi magiun, dar anul acesta am început să mă gândesc dacă merită să mai vând fructele sau să fac o mică unitate de procesare şi să realizez sucuri“, spune el.
În plus, românii mâncă puţine prune proaspete, adică până în 20% din producţie. „Trebuie să recunoaştem că ne place mai mult să bem ţuică decât să mâncăm prune, iar ca să exportăm fructele în stare proaspătă e complicat, pentru că ai costuri mari cu trasportul, care trebuie făcut într-o maşină cu temperatură controlată“, explică Daviţoiu.
Pe platforma de anunţuri OLX, cea mai mare de pe piaţa românească, sunt peste 1.000 de anunţuri ce conţin cuvântul „prună“. Cele mai mult sunt despre vânzarea prunelor pentru ţuică, acesta fiind şi modul în care capătă valoare adăugată cea mai mare parte din prune. De altfel, în niciun sat sau comună din România nu lipseşte un cazan, iar în multe localităţi e câte unul pe aceeaşi stradă.
„Vând prune din soiul grasă românească pentru o ţuică extraordinară", se arată într-un anunţ pe OLX, preţul fiind de 1 leu/kg. Anunţuri cu acest preţ de vânzare sunt sute, iar astfel de oferte pun în lumină discrepanţa dintre valoarea reală a produsului şi preţul redus la care acesta este comercializat, spun producătorii. Cu alte cuvinte, „grasa românească“ se vinde la preţ de „dietă“.
