Probabilitatea unui atac cibernetic major se află pe locul doi în topul celor cinci scenarii pe care directorii generali din Europa Centrală şi de Est (ECE), inclusiv din România, le integrează în planurile de rezilienţă pentru 2023, după recesiunea globală, însă doar 31% sunt încrezători în capacitatea organizaţiilor pe care le conduc de a diminua riscurile aduse de ameninţările cibernetice, reiese din ediţia pentru ECE a studiului “PwC 2023 Digital Trust Insights”. Comparativ, la nivel global, un atac cibernetic major se află pe primul loc în planurile de rezilienţă şi mai puţin de 40% dintre directorii generali au încredere că organizaţiile lor ar putea diminua riscurile cibernetice.
Recesiunea globală şi riscul unui atac cibernetic major sunt urmate de nivelul ridicat al inflaţiei, situaţia geopolitică şi blocajele din lanţul de aprovizionare.
“Circa 60% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est susţin că securitatea cibernetică s-a îmbunătăţit anul acesta, comparativ cu 2020, ca urmare a investiţiilor masive în infrastructura cibernetică şi îmbunătăţirii colaborării din interiorul companiei. Companiile au însă mult mai mult de lucru având în vedere creşterea complexităţii, prin interconectarea a tot mai multe sisteme şi date, şi a atacurilor tot mai elaborate şi sofisticate. Impactul atacurilor cibernetice este mai mare decât costul financiar direct, prejudiciile menţionate de organizaţiile afectate de un astfel de incident în ultimii trei ani fiind pierderea clienţilor, pierderea datelor clienţilor şi daune aduse reputaţiei sau mărcii”, a declarat Mircea Bozga, Partener Risk Assurance PwC România.
În Europa Centrala si de Est, cele mai multe îmbunătăţiri în ceea ce priveşte securitatea cibernetică s-au observat în securitatea tehnologiilor operaţionale, creşterea valorii şi eficienţei resurselor cibernetice şi integrarea ”securităţii şi protecţiei datelor” în noi produse şi servicii.
Conform raportului, în topul listei de ameninţări cibernetice la adresa companiilor din ECE în 2023 se află activitatea infractorilor cibernetici (56%), a hackerilor (49%) şi a competitorilor (39%).
Din perspectiva căilor prin care aceştia ar putea obţine acces la informaţiile companiilor în topul listei se regăsesc: e-mailul (44%), oameni din interiorul organizaţiei (38%), punctele finale - laptopuri, desktopuri (35%), aplicaţiile mobile, cloud, web (fiecare 31%) şi terţii (30%).
Aproape jumătate dintre directorii generali (48%) din Europa Centrală şi de Est spun că organizaţia pe care o coordonează va continua să-şi mărească bugetul pentru securitate cibernetică şi plănuiesc să investească mai mult în acest domeniu în 2023.
