♦ Fondurile destinate prosumatorilor gestionate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) sunt anul acesta de 2 mld. lei, sumă dublă faţă de cea de anul trecut, putând fi susţinuţi cu aceşti bani 80.000 de viitori prosumatori. Dar pe lângă stat, băncile sunt dornice să finanţeze aceste proiecte. Acum România a ajuns la peste 40.000 de prosumatori, un salt spectaculos de la cei 300 de prosumatori pe care îi avea în 2019. Problemele însă există în continuare.
În total, în acest moment, cei 40.000 de prosumatori au o capacitate de producţie totală de 440 MW, echivalentul unor investiţii de 440 de milioane de euro, mai mult decât a fost capabil statul să construiască de la zero în ultimele trei decenii.
„Chiar dacă investiţiile în energie lipsesc, la nivelul prosumatorilor nu. Acesta este un lucru îmbucurător. De ce peste jumătate din aceşti bani, 440 de milioane de euro, sunt bani privaţi, aceasta este o altă întrebare. Probabil că ceva nu funcţionează în mecanismul de sprijin de stat, iar aici este loc de îmbunătăţit“, a spus Adrian Vintilă, preşedinte FEL (Future Energy Leaders) România, în cadrul unei dezbateri dedicate prosumatorilor, găzduită de ZF Power Summit 2023. FEL România este cea mai mare comunitate de tineri profesionişti din energie, obiectivul acesteia fiind, printre altele, creşterea gradului de angajabilitate şi prezenţa mai mare a tinerilor în poziţii de decizie.
Analiza greoaie a dosarelor în cazul finanţărilor AFM, dificultăţile pe zona de instalatori şi birocraţia sunt cele mai mari probleme pentru cei care vor să facă saltul de la consumator la prosumator prin soluţia de panouri solare. În general, amortizarea unei investiţii proprii vine în circa 6-8 ani, spun oamenii din piaţă, în contextul în care durata de viaţă a panourilor este de 25 de ani.
