Balázs Bécsi conduce Apemin Tuşnad din anul 2008, odată cu retragerea lui Gyarfas Kurko – acţionar majoritar al Apemin Tuşnad – din această funcţie. Balázs Bécsi Zsolt, 39 de ani, lucrează în cadrul companiei din anul 2003, când şi-a început activitatea ca director economic. Doi ani mai târziu a fost promovat în funcţia de director executiv, conform informaţiilor furnizate anterior de companie. Înainte de a se alătura echipei Apemin Tuşnad, el a fost director economic al unui dealer auto din Miercurea Ciuc. Kelemen este absolvent al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul ASE Bucureşti.
Apemin Tuşnad este un business desprins din Perla Harghitei şi este deţinută de Gyarfas Kurko, care a reuşit să ducă o fabrică ameninţată cu dispariţia la un business de 37 milioane de lei
(8,3 mil. euro) şi 145 de angajaţi în anul 2014, arată datele de pe mfinante.ro. Cifra de afaceri a companiei a stagnat în anul 2014, însă compania a reuşit să revină pe profit net, raportând un câştig de 2,4 milioane de lei.
Societatea Perla Harghitei a luat naştere în 1990 ca societate de stat şi s-a privatizat în 1995. La înfiinţare, societatea avea trei fabrici de îmbuteliere, dintre care de-a lungul anilor ’90 s-au desprins două şi s-au organizat ca societăţi comerciale independente: Kraiten In Harghita şi Apemin Tuşnad, iar a treia secţie a intrat în conservare, potrivit datelor de pe site-ul companiei. În 2008-2009 Kraiten In Harghita şi Perla Harghitei fuzionează. Arpad Kurko, tatăl lui Gyarfas Kurko, deţine acţiuni în cadrul Perla Harghitei, conform ultimelor date.
Apemin Tuşnad are în portofoliu brandurile Tuşnad, Izvorul Ascuns şi Izvorul Zânelor. Compania concurează pe piaţa apelor minerale cu producători precum Romaqua Group, Rio Bucovina, Coca-Cola HBC România, dar şi cu Carpathian Springs.
Dallmayr vinde cafea şi snacksuri de
6 milioane de euro
Cristina Roşca
Operatorul de automate de băuturi şi snacksuri Dallmayr Vending & Offices deţine în România 37 de astfel de unităţi, din care 30 operate de parteneri.
Automatele Dallmayr sunt prezente în oraşele mari şi medii ale ţării, precum Arad, Bacău, Craiova sau Oradea, în clădiri de birouri sau în instituţii. În ceea ce priveşte planurile de expansiune, oficialii companiei nu oferă detalii.
„Firma Dallmayr (…) foloseşte doar automate de băuturi calde şi snacks profesionale şi produse importate direct din Germania. Oferim astfel clienţiilor - firme private sau instituţii ale statului - un serviciu la cheie“, spun oficialii companiei Dallmayr Vending & Offices SCS, care a adus produsul pe piaţa locală.
Ziarul Financiar va prezenta în următoarea perioadă o serie de afaceri din România care se extind în sistem de franciză, precizând atât costurile aferente unui astfel de business, cât şi planurile de viitor ale acestor companii. Ziarul Financiar a lansat împreună cu compania de consultanţă Inventure Franchise Consulting în luna decembrie a anului trecut a doua ediţie a Catalogului francizelor din România.
Operatorul Dallmayr Vending & Offices SCS a intrat pe piaţa locală în 2000, la 20 de ani după ce compania-mamă din Germania a lansat conceptul de franciză la nivel internaţional. În România contractele se încheie pe o perioadă de cinci ani, iar oficialii de la Dallmayr spun că nu există taxe de franciză, redevenţe sau contribuţii la bugetul de marketing. Există însă o investiţie iniţială ce variază între 5.000 şi 15.000 de euro şi un capital de lucru pentru primul an de 5.000-10.000 de euro.
Despre partener ei mai spun că ar trebui să fie o firmă care să aibă experienţă în distribuţie, compania-mamă oferind şcolarizare iniţială şi organizând întâlniri periodice.
Reţeaua de automate Dallmayr a avut în 2015 afaceri de 6 mil. euro şi estimează pentru acest an 6,5 mil. euro. Suma este obţinută însă atât din vânzările automatelor, cât mai ales din distribuţia de cafea sub brandul Dallmayr. Oficialii companiei nu au precizat care este ponderea fiecărui segment.
Segmentul de vending, care acoperă automatele de cafea, snacksuri, băuturi şi alte produse „to go“, ar putea înregistra în acest an vânzări de 60 de milioane de lei (13,3 mil. euro), ceea ce ar însemna o creştere de 5% faţă de anul trecut şi 13% faţă de anul 2008, arată o analiză a ZF pe baza datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.
Francezii de la Decathlon şi-au securizat poziţia în toate punctele-cheie din Capitală după ce au bifat zona Băneasa
Retailerul de echipamente sportive Decathlon, liderul pieţei de profil, a reuşit să acopere toate zonele-cheie din Bucureşti după ce s-a aşezat în Băneasa, cel mai „fierbinte“ pol de cumpărături din România, cu al patrulea magazin din Capitală. Zona de nord, mai exact zona Băneasa, găzduieşte magazine de modă, mobilă sau alimente cu afaceri totale de circa jumătate de miliard de euro.
Roana Rotaru
Cristina Roşca
„Bucureştiul este un oraş mare şi cred că putem continua în viitor să deschidem magazine. Poate în trei ani, poate în cinci ani. Momentan piaţa nu este însă suficient de matură ca să luăm în calcul acest lucru“, a spus Eric Mazillier, directorul general al companiei.
Mazillier (44 de ani) a venit în România acum circa patru ani. El lucrează pentru grupul francez Decathlon de circa 15 ani.
Pe piaţa locală francezii au venit în 2009 şi au ajuns după deschiderea din zona Băneasa la o reţea de 17 magazine, cele mai multe – patru – în Bucureşti. Compania a acoperit apoi marile oraşe ale ţării, precum Constanţa, Ploieşti, Piteşti sau Braşov.
Decathlon este liderul pieţei de echipamente sportive, care are o valoare totală de circa 500 mil. euro, potrivit ultimelor date ZF. Pe această piaţă francezii se bat cu retailerii specializaţi precum Intersport şi Hervis, cu monobrandurile Nike sau Adidas, dar şi cu lanţurile de hipermarketuri sau supermarketuri şi cu jucătorii online. Decathlon a terminat anul trecut cu afaceri de circa 500 mil. lei (110 mil. euro), potrivit lui Mazillier. Astfel, businessul a avansat cu 60% faţă de 2014, potrivit calculelor ZF.
„Piaţa din România este o piaţă imatură, în plină creştere. Este piaţa care ne ridică cele mai mari provocări când vine vorba de aprovizionare, din cauza vremii care se schimbă des. Când am comandat marfă erau 15 grade afară, iar apoi în două zile s-au făcut minus 10 grade“.
Executivul francez mai spune despre România că este o piaţă dificilă şi pentru că românii preferă să facă shopping doar în ultimul moment, la nevoie. Din categoria celor mai căutate produse, românii cumpără echipamentul necesar pentru drumeţii, schi, ciclism şi înot.
„Românii fac tot mai mult sport, şi sunt deschişi să încerce lucruri noi. Mai mult, România este o ţară fantastică, unde poţi practica un număr mare de sporturi, precum drumeţiile la munte, înotul la mare sau ciclismul.“
Cei mai mulţi consumatori locali au prins gustul vieţii sănătoase abia în ultimii ani şi au început astfel să alerge, să meargă la sală sau pe munte. Acest lucru s-a simţit şi în încasările retailerilor de profil. Totuşi, pentru a prinde din urmă pieţe dezvoltate precum cele din Occident, România mai are încă mult de crescut. În acest context şi Decathlon s-a extins prudent, ajungând în circa şapte ani la doar 17 magazine. În cazul magazinului din Băneasa spre exemplu, Decathlon a avut nevoie de mai mulţi ani pentru a găsi spaţiul şi a deschide o unitate.
„Ca să deschidem magazinul din Băneasa a durat foarte mult, am muncit în direcţia aceasta mai bine de 10 ani. Acum am inaugurat un magazin de 3.900 de metri pătraţi într-un spaţiu închiriat de la Mega Image. Chiria este adaptată zonei de nord a Bucureştiului, deci este mare“, spune Mazillier.
Ziarul Financiar a scris încă din vara acestui an că lanţul belgian de magazine alimentare Mega Image şi Decathlon merg împreună în zona de nord a Capitalei cu un proiect fanion pe care îl aşază vizavi de Ikea şi Băneasa Shopping City. Zona este locuită de românii şi expaţii cu venituri peste medie.
Targetul Decathlon este însă clientul cu venituri medii şi sub medie, Eric Mazillier declarând în mai multe rânduri că grupul pune mare accent pe preţ, motiv pentru care cea mai mare parte a ofertei din magazine este de marcă proprie. Astfel, Decathlon este privit ca un „discounter“ al retailului de echipamente sportive.
„Să deschizi un magazin este foarte scump. E foarte greu să găseşti un spaţiu în care să te instalezi şi pentru care să plăteşti o chirie suficient de mică astfel încât să păstrezi preţurile la un nivel redus. Dacă trebuie să cresc preţurile pentru a-mi permite să deschid un magazin, prefer să nu deschid“, a declarat Eric Mazillier.
Pariu pe producţie în România
Decathlon şi-a concentrat atenţia pe dezvoltarea de mărci proprii pe care le produce în diferite pieţe din Asia sau Europa. Una dintre pieţele principale de producţie este România, unde sunt realizate biciclete, pantofi din piele şi îmbrăcăminte. „Preferăm să ne folosim de potenţialul ţării în care ne aflăm. Dacă imporţi din China produsele tale stau 3 luni pe vapor, şi trebuie să le comanzi cu 6 luni înainte. Dacă le producem în România reducem acest timp, dar avem mai multă activitate. Nu producem doar pentru România, multe produse fabricate aici sunt vândute în magazinele Decathlon din Franţa, Italia şi alte ţări“, a explicat directorul general al Decathlon România. Recent, Ziarul Financiar a scris că fabrica de biciclete VeloCity Reşiţa din judeţul Caraş-Severin a primit pentru 2016 şi 2017 o comandă de un milion de vehicule pe două roţi de la retailerul francez Decathlon, singurul său client. „Suntem în căutare şi de alţi furnizori“, a adăugat Mazillier.
Eric Mazillier
(44 de ani)
n ocupă din primăvara lui 2012 poziţia de director general al Decathlon România;
n anterior, timp de patru ani, a fost market manager al grupului Oxylane, grup care include mai multe lanţuri de magazine de echipamente sportive, dintre care cel mai cunoscut este Decathlon;
n din 2003 până în 2007 a fost director regional pentru Decathlon China după ce timp de doi ani a fost financial controller pentru Decathlon Asia;
n timp de trei ani a fost store manager pentru Decathlon în Franţa;
n este absolvent al ESIC Ecole superieur Ingenieur commerciaux.
