Discursurile corporatiste şi nonşalanţa în conversaţii cu ziariştii nu sunt nici pe departe apanajul soţilor Mutu, antreprenori vâlceni care au clădit din aproape în aproape şi permanent pe credit afaceri al căror rulaj va depăşi anul acesta 46 de milioane de euro.
Cifra de afaceri a reţelei de supermarketuri va depăşi anul acesta, conform estimărilor celor doi soţi, 40 de milioane de euro. Şi tot ei sunt, din 2008, an în care au plătit 4,5 milioane de euro pe o fabrică plină de utilaje ruginite, proprietarii mărcii Râureni, sub umbrela căreia se vând în prezent peste 50 de soiuri de conserve de fructe şi legume.
În 2011, primul an în care fabrica a pus în funcţiune toate liniile de producţie retehnologizate, cifra de afaceri ajunge la 6 milioane de euro, faţă de 4,2 milioane de euro anul trecut.
Pentru 2012 însă Dan Mutu se aşteaptă la o creştere de peste 20% a diviziei de producţie de care se ocupă în mod direct, frâiele activităţii din comerţ fiind ţinute de soţia sa. Ca o mică anecdotă, afaceriştii vâlceni în vârstă de 38 şi, respectiv, 43 de ani spun că "e mai uşor să vinzi decât să produci, dar cel mai greu e să vinzi ce produci".
Zi mică pentru câte-s de făcut
Ziua lor de lucru are între 12 şi 14 ore şi nici sfârşitul de săptămână nu este pentru odihnă, cel mai adesea fiind un bun prilej să meargă la negocieri, de pildă până în Bulgaria, cu un posibil partener de afaceri.
Muncesc cot la cot de peste 17 ani şi dacă în 1994, când au început afacerea, aveau şapte angajaţi, acum grupul are pe statele de plată nu mai puţin de 1.000 de oameni; familia Mutu este astfel al treilea mare angajator din mediul privat în judeţul Vâlcea. Chiar şi aşa îi cunosc personal pe cei mai mulţi ("chiar dacă nu ştiu şi numele de familie"), fiecare dintre cei doi soţi având în grijă câte o zonă a afacerii. În timp ce soţia se ocupă mai ales de partea comercială, respectiv a reţelei de magazine Anabella, Dan Mutu se concentrează pe partea de producţie şi agricultură. "În comerţ eu nu-i cunosc decât pe oamenii cheie - şefii de magazin şi responsabilii - însă Dorina îi ştie aproape pe toţi."
Nu se desprind de activitatea firmei deloc, nici când sunt plecaţi, pentru că "trebuie să te implici permanent", spune Dorina Mutu. Nu pentru că nu se pot baza pe oamenii din echipele care le stau alături, ci "pentru că aşa cum faci tu, nu face nimeni". Mai mult, dincolo de gradul de implicare sunt şi alţi factori. "Industria alimentară şi agricultura sunt domenii în care activitatea e grea, pentru că depindem de timp, de vreme, de piaţă", spune Dan Mutu, care îşi aminteşte că în vremea liceului a făcut, "aşa cum era pe-atunci", practică la combinatul ce îngloba fabrica de conserve.
Fostul loc de practică, actualul business
20 de ani mai târziu, "ca o ironie a sorţii, l-am şi luat", spune afaceristul, care recunoaşte că preţul plătit a fost destul de piperat.
Concret, cei doi au plătit peste 4,5 milioane de euro, pentru că au preluat activele fostului combinat de la Râureni în plin boom imobiliar, iar suprafeţele erau evaluate mai cu seamă din prisma valorii terenurilor. Însă fabrica, de pe ale cărei linii de producţie ieşeau din 1968 conservele cu unul dintre cele mai cunoscute nume ("Râureni"), era "la pământ". Toate utilajele au fost date la fier vechi, iar soţii Mutu au fost nevoiţi să pompeze bani în investiţii. Sunt mândri acum de echipamentele instalate - de la linii de producţie până la depozitul frigorific cu o capacitate de 2.000 de tone şi staţia de epurare a apei tehnologice. Cu totul, încă 5 milioane de euro s-au adăugat cheltuielilor pentru punerea pe roate a fabricii, care funcţionează acum la 40% din capacitate.
Privite din ochii investitorilor de calibrul multinaţionalelor, de pildă, bugetele nu par covârşitoare. Însă motoraşul afacerii l-au pus în funcţiune doi tineri antreprenori care s-au dezvoltat "doar luând credit după credit; cred că toată viaţa vom plăti rate", mărturiseşte antreprenoarea. Cu titlul de exemplu, cei doi au contractat credite patru ani consecutiv, până să intrăm în recesiune: 400.000 de euro în 2005, apoi jumătate de milion de euro în anul următor, 800.000 de euro în 2007 şi 7,8 milioane de dolari în 2008. N-au ratat totuşi nici trenul banilor europeni - au atras în ultimii trei ani nu mai puţin de 3 milioane de euro.
Pe tot parcursul dezvoltării afacerii, cei doi vâlceni nu au apelat la sfaturile consultanţilor, "dar pentru fiecare domeniu, dacă specialistul a fost lângă noi, am ascultat sfaturile. Şi avem în spate o echipă consolidată; sunt oameni care au rămas lângă noi ani în şir, încă de la începuturi".
Trăgând linie şi adunând însă, cei doi soţi spun franc că alt domeniu nu le face cu ochiul. "La asta ne pricepem", spune Dorina Mutu. Iar soţul ei ridică şi mai mult miza: "Mi-am dorit foarte mult să studiez chimia alimentară şi asta a fost; am muncit, am trecut prin toate fazele". Altfel spus, visul lui personal a fost tocmai fabrica despre care vorbeşte cu înflăcărare. Activitatea îi aduce mai multe satisfacţii decât bunurile materiale, declară el, un exemplu fiind că prima maşină scumpă au cumpărat-o doar în urmă cu câţiva ani şi pentru că aveau cu adevărat nevoie de ea - "suntem mereu pe drumuri".
Fructele din propriile ferme, în conserve
Odată creionată afacerea cu supermarketuri şi cea de producţie, cu ochiul liber se vedea însă că din lanţ lipsea o verigă esenţială, cea a materiilor prime, care le dă mari bătăi de cap producătorilor de profil. Soluţia câştigătoare, au considerat ei, a fost să-şi facă şi o fermă, la Drăgăşani. Alte două milioane de euro au fost alocate utilajelor agricole, sistemelor de irigaţii, depozitelor, sistemelor de cântărire şi sortare. Rezultatul însă atârnă greu la profitabilitate, pentru că acum mai bine de o treime din legumele şi fructele procesate în fabrică provin de la propria fermă.
"Avem acum aproape 10 hectare plantate cu pomi fructiferi şi vrem să mărim suprafaţa, dar pas cu pas", spune Dan Mutu. Se simte o rezervă în vocea sa, iar lămuririle vin imediat: ultimii trei ani au fost, pentru agricultori, foarte dificili pentru că au dispărut subvenţiile. Aşa se face că prea puţini fermieri pot face profit şi cei mai mulţi renunţă, pur şi simplu. Prin urmare, de voie de nevoie, fabrica de la Râureni va trebui să producă tot mai multe fructe şi legume la propria fermă. Despre investiţiile viitoare cei doi vorbesc cu precauţie şi spun că nu e deloc de şagă cu sumele pentru creşterea suprafeţelor cultivate. "Pentru un singur hectar de roşii crescute în solar este nevoie de un milion de euro, sumă care se amortizează în termen lung", declară afaceristul. Cu toate acestea, în ultimii ani au cheltuit şi bani şi efort pentru activitatea din agricultură, unde au 30 de angajaţi. În fabrică lucrează alţi 300 de oameni, iar diferenţa până la 1.000 se regăseşte în reţeaua de magazine.
Citiţi continuarea în cel mai nou număr al revistei Business Magazin
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
