"Vom crea un lanţ la nivel naţional de depozite de legume şi fructe. Suntem în discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru a finanţa prin măsura 123 anumite parteneriate publice private pentru crearea de centre de colectare legume fructe", a spus Constantin.
El a mai spus că anul trecut s-a investit mult în depozitele de cereale, care i-au ajutat pe fermieri să ţină cerealele şi să le vândă doar atunci când au considerat că pot avea profit. "La începutul lui 2012 fermierii nu au vândut imediat, ci atunci când au văzut că nu ies în pierdere", a afirmat ministrul.
Pe de altă parte, comisarul european Dacian Cioloş a declarat ieri că România ar putea să introducă din 2014, în urma negocierii cu UE a Politicii Agricole Comune, plăţi directe la hectar diferenţiate pe regiuni, care să ofere o mai mare flexibilitate a finanţării.
"Noi suntem obişnuiţi, pentru că aşa a început sistemul acesta de la aderare, cu plăţi directe la hectar. Câte hectare ai, se calculează suma la hectar, care e aceeaşi în toată România. Există state membre, şi România poate avea abordarea aceasta din 2014, care au plăţi directe calculate la nivel regional. Deci, în anumite regiuni ai anumite condiţii, poate mai nefavorabile, şi dacă vrei să susţii agricultura, poate că trebuie să dai mai mult în anumite regiuni decât în altele unde preţul de pe piaţă poate să compenseze eventuale plăţi directe mai scăzute şi să nu se simtă în veniturile agricultorului. Şi atunci direcţionezi cumva într-o anumită perioadă anumite regiuni, anumite structuri de producţie, anumite sectoare", a declarat Cioloş, comisarul european pentru agricultură.
De asemenea, el a arătat că abordarea regională şi sectorială a agriculturii naţionale, în funcţie de realităţile din diferite regiuni sau sectoare de producţie, este prezentă în ţări membre mai vechi, cum ar fi Germania, Franţa, Italia şi Spania, şi poate fi valabilă şi în România pentru că sunt diferenţe între producţia de lactate în Câmpia Română şi cea din Apuseni sau Carpaţi, între sectoarele de legume-fructe sau cereale din diferite zone ale ţării.
"Abordările astea cred că e important să existe la nivel naţional, pornind de la o înţelegere a realităţii din România, atunci când vin autorităţile din România să negocieze viitorul PAC. Ca să ştii de fapt ce rezultat vrei să obţii şi cum poţi să foloseşti instrumentele PAC ca să corectezi anumite puncte slabe, să pui în valoare anumite puncte tari şi ca să creezi noi oportunităţi care nu există în momentul de faţă, dar pot fi create printr-un anumit tip de finanţare care poate să vină de la Bruxelles. Deci, când ai abordarea aceasta şi ştii acasă când vrei, poţi să vii la Bruxelles să negociezi anumite specificităţi care să se regăsească la PAC, dar să răspundă la nevoile tale", a argumentat Cioloş.
Totodată, comisarul european a spus că această abordare este mai puţin prezentă în noile ţări membre, unde "lumea aşteaptă să spună comisarul ce să facă sau ce să nu facă". "E foarte greu, pentru că nu poate un om de la Bruxelles să îşi asume responsabilitatea asta.
Dar au început deja să fie gândite şi în România, dar cred că nu trebuie lăsate doar la latitudinea ministrului agriculturii sau a Guvernului, ci trebuie o abordare gândită la nivelul întregului sector privind viitorul sectorului respectiv", a declarat Cioloş.
Potrivit acestuia, România ar trebui să gândească şi o direcţie de dezvoltare a agriculturii cu ţinte pentru următorii 10-15 ani. "Trebuie stabilite nişte ţinte în perspectivă în toate statele membre cu sector agricol important, mă lovesc de fiecare dată de abordarea asta. Fiecare are o abordare a lor pe 10-15 ani şi reforma PAC vine şi schimbă anumite prevederi. (...) În unele noi state membre, printre care şi România, propunerile de la Comisie aproape că intră prin brânză, pentru că nu sunt fixate foarte clar nişte obiective", a argumentat Cioloş, arătând că există şi o parte pozitivă a acestei realităţi, pentru că există o mai mare flexibilitate şi nu inerţie faţă de reforma PAC propusă de Comisie.
România a absorbit din 2007 prin programul PNDR peste 4 miliarde de euro, plătiţi către beneficiari
Gradul de absorbţie a Programului Naţional de Dezvoltare Rurarală (PNDR) a ajuns la 50%, România plătind astfel către beneficiari, prin acest program, peste 4 miliarde de euro începând din 2007, a declarat joi ministrul agriculturii Daniel Constantin la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture.
"România are în perioada 2007-2013 un pachet financiar de 13,5 miliarde de euro, dintre care 8,5 miliarde prin PNDR şi 5 miliarde de euro plăţi directe. Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală gradul de absorbţie este deja de 50%. Este un grad de absorbţie destul de ridicat, dacă ne raportăm la celelalte programe. Dar dacă ne uităm la gradul de absorbţie pe dezvoltare rurală al celorlalte ţări din UE, mai avem foarte mult de lucru", a spus Constantin.
El a adăugat că dacă pentru dezvoltare rurală 50% înseamnă peste 4 miliarde euro, plătiţi către fermieri şi rambursaţi de Comisia Europeană, pe zona de plăţi directe, din 2007 şi până în prezent, 3,6 miliarde de euro sunt deja viraţi către agricultori. În 2012 au fost plătite către fermieri, prin APIA, aproximativ 600 de milioane de euro. Constantin a mai spus că menţine obiectivele predecesorilor săi în Ministerul Agriculturii, adică 2,5 miliarde de euro fonduri pentru agricultură care vor fi atraşi în acest an.
Din această sumă, 1,4 miliarde de euro vor fi atraşi pe dezvoltare rurală, iar restul de 1,1 miliarde de euro sunt destinaţi plăţilor directe.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
