Companii

Max Bogl: Dupa trei ani de infrastructura, negociem construirea unui proiect imobiliar de 300 mil. euro

Max Bogl: Dupa trei ani de infrastructura, negociem construirea unui proiect imobiliar de 300 mil. euro

Romeo Botocan, directorul executiv al Max Bogl Romania: Am achizitionat un teren de 1,5 hectare in localitatea Ciorogarla unde am organizat un campus pentru muncitori, cu cantina si spalatorie, precum si hale de reparatii si garaje pentru utilaje. Era foarte dificil sa aducem in Bucuresti muncitorii din tara.

06.05.2008, 19:13 237

Pentru a extinde portofoliul de activitati, Max Bogl va incepe anul viitor o investitie de 25-30 de milioane de euro intr-o fabrica de prefabricate la Ciorogarla, in vestul Capitalei, in parteneriat cu firma locala de constructii Bog'Art, detinuta de omul de afaceri Raul Doicescu.
Boegl Bog'Art, compania formata in urma acestui joint-venture, a achizitionat un teren de 9,5 hectare in localitatea Ciorogarla unde va construi o unitate cu trei hale de productie a prefabricatelor - pentru lucrari civile (plansee, pereti etc.), pentru elemente de poduri si grinzi.
"Noua unitate de productie va fi situata in apropierea autostrazii Bucuresti-Pitesti si suntem in faza de finalizare a achizitiei de terenuri, care au evoluat de la 10 euro/ mp la 35 de euro/mp in ultimul an", spune Romeo Botocan, directorul executiv al Max Bogl Romania, companie care a fost implicata in constructia tronsoanelor Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda de pe autostrada Soarelui.
Boegl Bog'Art detine in Bucuresti deja o unitate de productie de prefabricate pentru calea de rulare a tramvaielor urbane si o unitate de productie de mixturi asfaltice, in care a investit 3 milioane de euro.
In plus, Max Bogl a realizat si o investitie proprie in construirea unei unitati mobile de productie a prefabricatelor in cadrul incintei complexului Lia Manoliu din Capitala, unde compania realizeaza impreuna cu italienii de la Astaldi constructia noului stadion Lia Manoliu, proiect in valoare de 120 mil. euro, fara TVA.
"Am investit 5 milioane de euro intr-o unitate mobila de productie a prefabricatelor si intr-o statie de betoane, care vor fi mutate dupa finalizarea proiectului pe platforma de la Ciorogarla", explica Botocan.
Odata cu castigarea contractului de constructie a stadionului Lia Manoliu, Max Bogl a patruns pe piata locala si cu divizia de lucrari civile, dupa o perioada de trei ani in care a fost prezenta doar cu divizia de infrastructura.
Compania vrea sa inceapa anul acesta constructia unui proiect imobiliar in Capitala, dezvoltat in urma unei investitii de 300 mil. euro. "Vrem sa ne extindem in domeniul lucrarilor civile si suntem in negocieri pentru inceperea constructiei unui proiect imobiliar in nordul Capitalei", spune Botocan.
Max Bogl a realizat anul trecut o cifra de afaceri de circa 60 de milioane de euro, in crestere cu 50% fata de anul precedent, conform estimarilor de la inceputul anului.
"Anul trecut am atins cifra de afaceri estimata datorita proiectelor pe care le-am avut in derulare in Capitala, de modernizare a soselelor Stefan cel Mare, Colentina si Progresului, la care platile Primariei au fost foarte prompte. In plus, am avut in derulare lucrarile de pe DN 17 si la aeroportul din Sibiu", explica reprezentantul Max Bogl.
Compania mai este implicata in constructia pasajului de la Doamna Ghica (proiect cu o valoare de 15 mil. euro) in estul Capitalei, care este o lucrare suplimentara a celor derulate pe soseaua Colentina aprobata recent de Consiliul General, penetratia dintre Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada A1 (140 mil. euro fara TVA), in parteneriat cu Astaldi, Tehnologica Radion si Euro Construct Trading '98 si proiectul de penetratie si racord Splaiul Unirii-autostrada A2 (68 mil. euro fara TVA), in joint-venture cu Astaldi si Euro Construct Trading '98. Aceste lucrari sunt prevazute sa inceapa pana la sfarsitul anului curent.
In plus, compania a castigat intr-un consortiu impreuna cu firmele Geiger si Contram proiectul de constructie a soselei de centura a orasului Sibiu, care va avea 17 kilometri, in valoare de 50 de milioane de euro, realizat din fonduri ISPA.
"Am primit scrisorile de acceptare pentru construirea soselei de centura a orasului Sibiu, unde avem avantajul ca in momentul in care vom finaliza lucrarile la aeroport vom putea sa mutam utilajele pentru construirea variantei de ocolire a orasului", spune Botocan.
Lucrarile la centura ocolitoare au fost incepute de compania italiana Todini in 2003, insa guvernul a reziliat contractul in 2007 si a organizat o noua licitatie.
Compania are in prezent 250 de angajati in mod direct si inca 300-400 in cadrul unor joint-venture-uri.
Pentru a putea atrage cat mai multi muncitori, Max Bogl Romania a finalizat recent o investitie de 2 milioane de euro in construirea unui campus pentru muncitori si a unor hale pentru repararea celor 100-150 de utilaje si camioane pe care le detine compania.
"Am achizitionat un teren de 1,5 hectare in localitatea Ciorogarla unde am organizat un campus pentru muncitori, cu cantina si spalatorie, precum si hale de reparatii si garaje pentru utilaje. Era foarte dificil sa aducem in Bucuresti muncitorii din tara, pe care de obicei ii tineam in apartamente inchiriate din Capitala", spune Botocan.
MAX Bogl a adus la Bucuresti echipele care au lucrat pe tronsoanele de autostrada Drajna- Fetesti si Fetesti-Cenavoda.
Grupul Max Bogl, cu afaceri anuale de peste 1,2 miliarde de euro, este impartit in doua divizii, cea de infrastructura - formata anul acesta prin unirea diviziei de autostrazi si drumuri cu divizia de poduri - si cea de lucrari civile.

Cele mai importante proiecte

Max Bogl face parte din doua consortii care vor finaliza anul acesta lucrarile de modernizare a soselelor Stefan cel Mare si Colentina, proiecte cu o valoare cumulata de 97 mil. euro

Compania va finaliza in luna iunie lucrarile de modernizare a aeroportului din Sibiu in valoare de 40 mil. euro

Max Bogl construieste alaturi de italienii de la Astaldi noul stadion din complexul Lia Manoliu, proiect de 120 de milioane de euro fara TVA.

Compania construieste penetratia dintre Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada A1 (140 mil. euro fara TVA), in parteneriat cu Astaldi, Tehnologica Radion si Euro Construct Trading '98 si proiectul de penetratie si racord Splaiul Unirii-autostrada A2 (68 mil. euro fara TVA), in joint-venture cu Astaldi si Euro Construct Trading '98.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO