Companii

Marii câştigători ai banilor din PNRR: Romgaz şi GSP-ul lui Comănescu, pe primele locuri cu proiecte de 585 mil. euro. România va schimba Legea energiei pentru regenerabile

Romgaz se chinuie din 2016 să termine centrala pe gaze de la Iernut, iar la Electrica doar între 2 şi 4% dintre consumatori au contoare inteligente, dar companiile ar trebui să finalizeze în cel mult 5 ani proiecte majore de hidrogen, stocare a energiei de mari dimensiuni sau captare a carbonului, potrivit PNRR.

Guvernul promite aju­toa­re de stat pentru cei care vor investi în efi­cienţă energetică, producţia de baterii sau de panouri solare şi va schimba Legea energiei, dând drumul din nou la contracte directe, măsură cerută mai ales de investitorii în regene­ra­bile, potrivit PNRR-ului trimis la Bruxelles.

Grup Servicii Petroliere, com­pa­nia omului de afaceri Gabriel Comă­nes­cu, este singura entitate privată care este menţionată în planul prin care Ro­mânia vrea să atragă 29,2 mld. euro pentru redresarea post-pandemie.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), unul dintre cele mai importante instrumente pentru re­venirea postpandemie, a fost depus pe 31 mai în sistemul infor­matic al Comisiei Europene, abia ieri el fiind făcut public.

Misterul a planat asupra acestui plan de ţară, care conţine livrabile până în 2026, luni de zile, chiar dacă din cele 29,2 mld. euro pe care Româ­nia vrea să le acceseze, 16 mld. euro reprezintă împrumu­turi, nu granturi.

Pe zona de energie, România s-a an­gajat la mai multe reforme pentru a pri­mi banii europeni, o serie de com­panii de stat urmând să acceseze fon­duri europene pentru dezvoltarea de proiecte de energie verde, mobilitate electrică, gaz natural sau hidrogen.

Dincolo de companiile de stat, sin­gura firmă privată menţionată în acest do­cument, care va de­rula de alt­fel şi cele mai ample investiţii, este Grup Ser­vicii Petroliere, firma de foraj ma­rin deţinută de omul de afa­ceri constăn­ţean Gabriel Comă­nescu. GSP este în pre­zent impli­cată în pro­iec­tul de dezvol­ta­re a perime­tru­lui of­fshore Midia, sus­ţi­nut fi­nanciar de ameri­ca­nii de la Black Sea Oil & Gas.

Liber la contractele directe

Pe lista de priorităţi a sec­to­ru­lui ener­getic se află reforma pie­ţei de energie care va duce la elimi­na­rea cărbunelui din mixul de pro­ducţie în 2032.

„România este pe cale de a-şi în­deplini ţintele privind mediul şi ener­gia pentru anul 2020. Cu toate aces­tea, Comisia Europeană aver­ti­zează că în contextul actua­lelor po­litici, energia regenerabilă, re­du­cerea emisiilor cu efect de seră şi ţin­tele de eficienţă energetică pentru anul 2030 sunt provocatoare, chiar şi cu programele ambiţioase trasate prin Planul Naţional Integrat în do­me­niul Ener­giei şi Schimbărilor Clima­tice ca­re prevede investiţii de 22 mld. euro în domeniul energetic în perioada 2021-2030“, se arată în PNRR.

Una dintre problemele majore ale României în calea dezvoltării de noi investiţii este chiar starea precară a sistemului de transport şi distribuţie a energiei.

„Lipsa investiţiilor adecvate se vede în lipsa capacităţilor de interco­nec­tare. Printre altele, acest lucru duce la costuri mai mari la nivel naţio­nal. De altfel, în a doua jumătate a anului 2020 România a avut preţuri mai mari la energie pentru consuma­to­rii săi industriali decât Slovenia, Franţa, Ungaria, Luxemburg, Esto­nia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Dane­marca sau Suedia.“

Astfel, guvernul intenţionează re­lua­rea investiţiilor în energia verde, con­comitent cu cele privind întărirea sis­temului şi digitalizarea zonei de distribuţie.

Legea energiei va fi modicată astfel încât să permită din nou con­trac­tarea energiei pe termen lung în afa­ra bursei de energie OPCOM.

Totodată, guvernul se an­gajea­ză să im­plementeze Contractele pen­tru Dife­renţă (CfD).

În linii mari, astfel de contracte prevăd ca produ­cătorului de energie să îi fie garantat un preţ mi­nim de vânzare.

În situaţia în care pre­ţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci produ­că­torul va primi diferenţa din partea con­su­matorilor prin interme­diul fac­tu­rilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori.

Totodată, va fi sprijinită imple­men­tarea de soluţii de tip demand-res­ponse. Aceste sisteme, aplicate deja la sca­ră largă la nivel european, presu­pun ca anumiţi consumatori mari de ener­gie să se pună la dispoziţia dispe­ce­ra­tu­lui energetic naţional pentru a ieşi sau in­tra în funcţiune pornind de la ce­rin­ţele sistemului. Astfel, soluţiile de tip demand-response sunt văzute de mulţi spe­cialişti din piaţă ca o oportunitate în vederea integrării proiectelor de energie verde, cu un caracter variabil.

„Pornind de la reformele pieţei de ener­gie ne aşteptăm la montarea a 1.500 MW în regenerabile până în 2026 ca urmare a implementării con­trac­telor directe sau a contractelor pen­tru diferenţă, alţi 3.000 MW ur­mând să fie montaţi prin inter­me­diul altor mecanisme.“

 

Care sunt proiectele

Companiile energetice majore de stat sunt menţionate la rândul lor cu proiecte semnficative.

Romgaz alături de GSP Power, divizia de energie a GSP, ar trebui să facă la Mehedinţi un proiect de 320 de milioane de euro care cuprinde o contrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde dar şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonuui. Toate ar trebui să fie gata în 2024. Pe de altă parte, Romgaz se chinuie să termine anul viitor o centrală pe gaze la Iernut, începută în 2016 şi care avea ca termen de finalizare 2019.

Tot Romgaz alături de GSP Power mai au un proiect, de 265 de milioane de euro, la Constanţa. Investiţia presupune montarea unui centrale pe gaze de 159 MW, un parc solar de 20 MW, o unitate de producere a hidrogenului verde şi, din nou, p istalaţie de captare şi stocare a carbonului. Totul ar trebui să fie gata în 3 ani.

Ajutor de stat pentru fabrici noi

Hidroelectrica, la rândul său, ar trebui să acceseze 100 de milioane de euro pentru realizarea unui unităţi de producţie a hidrogenului verde, în timp ce pe platforma centralei nucleare de la Cernavodă este prevăzută o investiţie de 28 de milioane de euro într-un parc solar cu o componentă de producere şi stocare a hidrogenului verde.

Electrica apare şi ea cu două proiecte majore. Unul are o valoare de 32,5 milioane de de euro pentru construcţia unei unităţi de stocare a energiei de 50 MW şi altul de 10,5 milioane de euro pentru realizarea unei reţele de 400 de puncte de alimentare pentru maşinile electrice. Electrica, până acum, este singura companie de utilităţi cu un portofoliu nediversificat de activităţi, doar între 2 şi 4% dintre clienţii săi fiind trecuţi pe sisteme de măsurară inteligentă a consumului de energie.

Citește continuarea pe zfcorporate.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.