Ideea materialului a venit, de unde altundeva?, de la rusi. Recent scriam in ziar ca rusii bogati au inceput o adevarata vanatoare de capete straine, adica de directori executivi straini, cu experienta, in masura sa inbunatateasca cultura corporatista din Rusia si sa sprijine deschiderea companiilor rusesti catre restul lumii. La noi cum o fi oare?
Deocamdata, agentiile de recrutare spun ca angajarea managerilor straini nu a devenit o tendinta pe piata muncii. "Nu se poate vorbi despre o tendinta pe piata romaneasca - sunt cazuri izolate. Tendinta este de a promova in posturi de conducere romani", spune Mihaela Perianu, general manager al companiei AIMS Human Capital Romania.
Expertii in recrutare considera ca aceasta "inclinare" catre management strain este fireasca in special pentru companiile romanesti care doresc sa iasa pe pietele externe. Managementul strain poate aduce o alta viziune sau perspectiva asupra afacerii, pietei, poate aduce know-how, contacte si oportunitati de care este nevoie intr-o piata concurentiala.
Nevoia de expansiune
Monica Vrabiescu, managing director al companiei de recrutare Hill Romania, spune ca exista mai multe motive pentru care se recurge la management strain, in functie de categoriile din care fac parte firmele sau proprietarii.
"Sunt firmele care si-au stabilit ca strategie expansiunea si catre alte piete, in afara Romaniei - care vor sa vanda produse sau servicii la export. Unele dintre acestea isi stabilesc si filiale in pietele mai importante de desfacere. Acestea au nevoie de manageri care vin din afara, pentru ca dau credibilitate firmei romanesti in penetrarea pietelor straine, stiu cum functioneaza si care sunt parghiile comerciale in pietele din afara; unde, cum si cui trebuie sa se adreseze", spune Vrabiescu.
O alta categorie este reprezentata de firmele care au ajuns intr-o competitie puternica cu altele care au manageri straini si isi cauta manageri de acelasi calibru, pentru a putea "tine pasul" si pentru a se asigura ca business-ul lor are structura, mijloacele, know-how-ul care permit dezvoltarea in ritmul si directia corecta, fara a pierde in cotatii in fata partenerilor de afaceri.
Out of the box thinking
"De asemenea, mai sunt si firmele in care sunt actionari fondurile de investitii - care sunt interesate in rentabilizarea intreprinderilor respective si cresterea valorii acestora. Managerul / managementul strain are asa-zisa misiune de 'turnaround' care presupune evaluarea, schimbarea si valorificarea investitiei si este vazut ca esential in asigurarea succesului. In aceasta situatie, este important ca managerul sa aiba, in afara de celelalte calitati, cunostinte specifice postului si ceea ce se cheama 'out of the box thinking' pentru a vedea valoarea, oportunitatea dincolo de ce este in prezent, si pentru a putea restructura, rentabiliza", a mai spus managerul Hill.
O ultima categorie este cea a firmelor care incearca sa se repozitioneze pe piata.
"Atunci cand actionarii vor sa repozitioneze firma sau marca pe piata, angajeaza fie un management strain, cu misiune speciala, tintita si pe durata prestabilita, fie consultanti straini care asista managementul autohton pe durata derularii programului. Aceasta poate fi o situatie similara cu angajarea de catre partide sau candidati politici a consultantilor straini pentru campania electorala - misiunea acestora este clara, se bazeaza pe experienta si succesele repurtate in situatii similare. In plus, presupune o viziune si o perceptie noua, diferita de a celorlati, ceea ce poate scoate mult in evidenta beneficiarul", a mai spus Vrabiescu.
La randul sau, Mihaela Perianu, spune ca managerii straini au competente pe care nu le gasim la cei romani, in special in ceea ce priveste intrarea pe noi piete de desfacere in tarile vestice sau in America. "Ei au atat o experienta internationala de lunga durata, cat si o experienta mult mai mare in sistemul capitalist, si pot oferi o perspectiva internationala asupra afacerilor. Noi, romanii, trebuie sa ne obisnuim cu idea ca nu le stim chiar pe toate si ca e cateodata nevoie sa mai invatam si de la altii", a mai spus Perianu.
Reprezentantii companiilor de recrutare spun ca au avut solicitari din partea companiilor romanesti pentru recrutarea unor manageri straini, dar nu au fost cereri explicite. "Nu s-au cautat nume, ci un anumit profil personal si experienta", a declarat Minerva Cernea, contry managerul firmei de recrutare Pedersen & Partners Romania. Ea a adaugat ca, in general, managerii straini sunt mult mai bine platiti decat cei romani, dar lucrul acesta nu-i deranjeaza pe patronii romani. "Adesea managerii straini sunt mult mai 'scumpi' decat cei romani, dar si rezultatele pe care acestia le produc pot fi substantial mai bune", a mai spus Cernea.
Au fost 16
"La un moment dat, in perioada 2000 - 2001 am avut 16", spune Dinu Patriciu, presedintele grupului petrolier Rompetrol. "In timp numarul lor a mai scazut, pentru ca oamenii pe care i-au pregatit s-au intors, au MBA-uri, sunt pregatiti si strainii pot fi inlocuiti. In prezent in Rompetrol sunt trei directori straini. Si mai precis numai unul, Phil Stevenson, partenerul meu, este amrican get-beget, ceilalti doi mai au legaturi cu Romania", a precizat Patriciu.
Si presedintele Rompetrol crede ca un director strain poate aduce un plus de credibilitate unei companii, pe langa puterea de a modifica cultura unei companii. "Economia privata pacatuieste. Jumatate din sector este reprezentat de multinationale, cu structuri bine puse la punct. Restul, aflate in proprietatea romanilor, au structuri piramidale, conduse de un manager-proprietar. Acesti manageri-proprietari trebuie sa inteleaga ca separarea proprietatii de management este absolut necesara, pentru ca altfel se ajunge la un conflict de interese: managerul, managerii sunt preocupata de dezvoltarea business-ului, in timp ce interesul proprietarului este incasarea dividendelor. Se junge in situatia in care managerii-proprietari isi "fura" propriile companii, din cauza interesului de a-si spori averea neta, si nu inteleg aceasta contradictie", a adaugat Dinu Patriciu.
Phil Stephenson este director general adjunct la Rompetrol. A venit la Rompetrol dupa ce a lucrat pentru Trezoreria Statelor Unite, la departamentul de Afaceri Internationale, cu acces la informatii "top secret". Misiunea lui la Rompetrol consta in strangerea de fonduri pentru extinderea grupului, realizarea de fuziuni si achizitii sau incheierea unor parteneriate strategice cu jucatorii de pe piata globala a energiei.
Phil Stevenson, este nascut in Texas, a lucrat in Washington, si-a intalnit sotia in Germania, relatia a continuat in India, s-au casatorit in Africa, au trait in Statele Unite si s-au mutat apoi la Bucuresti.
De la antipozi
In urma cu cativa ani omul de afaceri resitean Ilie Stoichescu si-a diversificat afacerea si a intrat si pe piata transporturilor internationale de marfuri, dupa ce a inceput cu Terrasat, o companie de televiziune prin cablu. A inceput cu cinci camioane, dar in prezent firma Transcondor are 120 de camioane, este pe un loc fruntas in tara si este condusa de un director venit tocmai de la antipozi, din Noua Zeelanda. "In transporturi tentatiile sunt mari pentru mici ciupeli, pentru smecherii. Cum nu ma puteam ocupa de ambele afaceri, l-am angajat de Duane Runciman. Un manager strain este in masura sa elimine retinerile partenerilor straini cu care colaborezi si aduce, in plus, un castig de imagine si de mentalitate", spune Ilie Stoichescu. Neozeelandezul a activat la Pepsi Cola Rusia, Brau Union si Danone Romania. "Cand ai de-a face cu clienti manageri straini, el se intelege mai bine cu ei, nu neaparat datorita limbii, dar a faptului ca ei au foarte multe lucruri in comun". Cum pot fi atrasi strainii? "Cu o anumita pozitie, cu libertate de decizie, cu satisfactii si, bineinteles, cu bani", mai spune Ilie Stoichescu.
Cazurile de mai sus nu sunt singulare, manageri straini lucreaza in Romania si pentru banci, companii de asigurari sau de medicamente. Totusi, cu toate ca beneficiile nu sunt de lepadat, fenomenul nu are amploare. Inca.
Modelul rus
Inainte de criza financiara din 1998 companiile multinationale din Rusia incepusera sa renunte la angajatii expati din vest, insa acum directorii executivi straini cu experienta au din nou cautare. Ei sunt angajati de catre grupurile rusesti care sunt dornice sa devina mai deschise fata de restul lumii. Apetitul pentru straini reflecta recunoasterea tot mai mare a faptului ca este important sa se imbunatateasca cultura corporatista din Rusia. In plus se afirma tot mai mult dorinta de a prezenta o noua fata potentialilor parteneri corporatisti din afara Rusiei si pietelor de capital straine de unde multe companii rusesti spera sa stranga bani. Grupul Sual, al saselea mare grup din industria aluminiului la nivel mondial, a angajat anul trecut un strain, si anume pe sud-africanul Chris Norval, pe postul de director executiv al noului holding creat de companie.
TNK-BP, compania rezultata din asociera de 7 mld.$ dintre grupul petrolier rus TNK si omonimul britanic British Petroleum (BP), va fi condusa de catre americanul Robert Dudley. "Totul face parte din globalizarea Rusiei", spune Mikhail Fridman, director al grupului Alfa, care are si cativa directori executivi straini. Recesiunea economica din majoritatea tarilor dezvoltate a contribuit la crearea unui surplus de specialisti de nivel mediu pentru care ideea de a lucra pentru o companie rusa a devenit mult mai acceptabila decat acum cativa ani. "Cu siguranta este o piata a cererii, iar Londra si Wall Street-ul nu sunt prea atractive la acest moment", este de parere Taru Oksman-Ison, director al Principal Search, o firma de head-hunting care are o serie de comenzi si din Rusia. Cei mai cautati sunt rusii repatriati, din care multi s-au nascut si au fost crescuti in fosta Uniune Sovietica, dar care au plecat in vest pentru studii, munca si chiar cetatenie. Acum, avand in vedere rapida restructurare a Rusiei si ritmul sustinut de crestere economica pentru rusii care au plecat in vest poate sa para din nou atractiva ideea de a reveni acasa. Companiile rusesti au devenit si ele mai deschise la ideea de a angaja straini la cele mai ridicate niveluri ale conducerii. Acest lucru reflecta ambitia lor de a se ridica la nivelul international, oferta redusa de talente locale pentru nivelurile de varf si uneori dorinta de a folosi persoane care nu sunt implicate in structurile interne ale lumii corporatiste ruse. "Poate fi vorba despre imaginea publica, dar si despre experienta, reputatie si abilitatea de a comunica cu acele parti ale lumii unde exista o mare parte din bogatia lumii", spune Maarten Pronk, care a fost recrutat de la banca olandeza Rabobank pentru pozitia de prim vice-presedinte al Nikoil Bank.
"Atunci cand ei isi doresc credibilitate pe pietele din vest, si vor sa-si consolideze relatiile din strainatate, incep sa angajeze in special directori financiari straini", spune Mark Jarvis, director in cadrul Ernst&Young. Companiile au inceput sa se orienteze si catre Europa Centrala si de Est. De exemplu, Alfa Bank tocmai a angajat un polonez, care anterior lucrase la Citibank, pentru a-i conduce noile operatiuni de Express banking.
miruna.lebedencu@zf.ro ; dorin.oancea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
