Circa 3.700 de magazine, respectiv 5,5% din totalul unităţilor din comerţul local cu dominantă alimentară, controlează mai bine de jumătate din vânzările de profil, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.
Aceste magazine sunt considerate comerţ modern, în timp ce restul sunt încadrate în comerţul tradiţional, o piaţă care însă pierde teren an de an. Tot comerţul alimentar este estimat la 16 mld. euro.
Comerţul modern controlează mai puţin de un sfert din numărul total de magazine alimentare din Europa Centrală şi de Est, însă ca business el contribuie la total cu aproape 75%, potrivit calculelor ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. În România cifrele sunt chiar mai dramatice.
Cifrele arată că an de an creşte atât numărul de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de tip discount, cât şi businessul generat de acestea. La polul opus, magazinele tradiţionale trag obloanele, sufocate de expansiunea rapidă a jucătorilor din comerţul modern, de schimbarea comportamentului de consum şi de dificultatea antreprenorilor de a se adapta la situaţia din piaţă. Situaţia este similară pe mai multe pieţe din regiune în contextul în care până acum circa două decenii comerţul modern nu exista.
„Antreprenorii români preferă să îşi cumpere jeep-uri, să îşi pună fundaţia la casă şi să plece în vacanţe all inclusive în Antalya cu profitul obţinut mai degrabă decât să îl reinvestească în business“, spune Feliciu Paraschiv, proprietarul lanţului de magazine Paco, cu afaceri de peste 11 mil. euro. El este unul dintre puţinii antreprenori români încadraţi la comerţ modern.
