Cristina Radu are 24 de ani si imparte fluturasi in fiecare seara turistilor straini pentru a face publicitate unei discoteci din Lloret de Mar, o statiune la Marea Mediterana aflata la 75 de kilometri de Barcelona. Ea este unul dintre zecile de mii de imigranti romani care au ales sa lucreze in Spania si spune ca nu s-ar intoarce acasa pentru ca este platita in continuare mult mai bine decat in Romania, in ciuda crizei prin care trece economia spaniola. Cristina spune ca a fost nevoita sa renunte la liceu la 17 ani pentru ca parintii nu isi mai permiteau sa o intretina. De atunci a lucrat in diverse locuri, insa in Romania ca necalificat castiga sub 5 milioane de lei vechi (150 de euro) pe luna, asa ca a hotarat in cele din urma sa emigreze. In Lloret are un salariu lunar de 1.200 de euro si munceste de la 8 seara pana la 2-3 noaptea, iar ziua se odihneste. Cristina o invidiaza pe prietena ei din Polonia care a reusit sa se angajeze la o banca din statiune dupa ce si-a echivalat studiile. "As vrea sa imi continui si eu studiile, spune ea, insa nu prea stiu exact ce trebuie sa fac. Trebuie sa termin cu liceul ca sa dau mai departe. Deocamdata strang bani pentru mine, mai astept ceva timp si poate o sa mai incerc. Cand am venit aici am venit de nevoie. Trebuia sa imi ajut parintii si asa am reusit sa le trimit bani in tara si sa ma mai ridic si eu". Tanara de 24 de ani spune ca in Lloret de Mar chiria nu este foarte mare la apartamente pentru cei care nu stau chiar in statiune ci in oras. Un apartament cu doua camere poate fi inchiriat la aproximativ 500 de euro pe luna, daca nu e situat intr-o zona centrala, iar o camera cu o bucatarie costa in medie 350 de euro lunar. Pentru cei care prefera sa stea mai multi intr-un apartament sau cu familia, chiria poate ajunge la 150 de euro de persoana.
Aurel, seful Cristinei, spune ca sunt foarte multi romani care lucreaza in Spania, mai ales in statiuni. Muncitorii romani evita orasele prea mari si prefera chiar sa faca naveta pe distante mari, uneori chiar si de 100 de kilometri, pentru ca in metropole chiria e prea scumpa, ajungand in medie la 1.000 de euro intr-o zona mai centrala. "In Lloret sunt multi romani, insa sunt si rusi si bulgari, macedoneni sau albanezi", spune el.
Ceilalti romani angajati in discotecile din Lloret de Mar spun ca sunt multumiti de banii pe care ii castiga, desi recunosc ca trebuie sa munceasca mult pentru ei si ca pierd mare parte din noapte lucrand. Adrian are 33 de ani si este din Calarasi. A emigrat in statiunea de la Marea Mediterana de mai multi ani si spune ca nu vrea sa se intoarca deocamdata in tara. "Muncesc aici de cativa ani. E destul de bine. Se si castiga bine. In plin sezon sunt cel putin 500 de persoane in discoteca in fiecare seara iar sezonul e de patru luni pe an", spune el, adaugand ca "aici reusesc doar romanii care se descurca. Daca nu esti descurcaret, nu reusesti sa castigi prea mult".
Impreuna cu Adrian, lucreaza ca receptioner un alt roman din Calarasi care spune ca isi permite sa petreaca trei luni pe an in Romania in afara sezonului turistic. "Ma duc in Romania si stau trei luni pe an. Aici e destul de bine. Sunt foarte multi romani. Eu am permis de rezidenta si iau ajutor de somaj cand nu lucrez", spune el.
Marius Ion este un tanar de 25 de ani pe care l-am intalnit in Barcelona si care locuieste la 10 minute de piata Catalonia, intr-o zona centrala a metropolei, a doua ca marime dupa Madrid. El a reusit sa obtina actele de rezidenta si sa se angajeze ca designer de afise publicitare si castiga aproximativ 1.300 de euro pe luna. "Intretinerea si mancarea nu costa mult aici. Doar chiriile sunt vizibil mai mari decat la noi. Imi pot permite orice ca tanar, spune el. Si distractie, si haine, mancare". Marius locuieste intr-un apartament cu chirie pentru care plateste 700 de euro si afirma ca plateste mai putin deoarece a incheiat contractul de mai multi ani, insa declara ca "chiriile aproape de centru s-au mai scumpit". El spune ca majoritatea romanilor prefera sa stea mai departe de marile orase, in localitati mai mici sau in sate. "Unii romani fac naveta din Girona, la cativa zeci de kilometri de Barcelona, pentru ca e mai ieftin pentru ei sa locuiasca acolo. In centrul Barcelonei apartamentele sunt inchiriate doar pentru birouri pentru ca foarte putini spanioli isi permit sa locuiasca acolo."
Un muncitor roman pe care l-am intalnit in Barcelona si care nu a vrut sa ii fie dezvaluita identitatea lucreaza ca sudor in Zaragoza si este de acord cu faptul ca viata e acum mai scumpa si ca nu isi mai permite sa faca aceleasi cheltuieli pe care le facea la sfarsitul lui 2006, cand a emigrat in Spania, insa prefera sa traiasca in continuare aici. "Constructiile sunt paralizate, spune el, mai ales dupa caderea bancii aceleia mari din SUA (Lehman Brothers). Si Franta si Italia au aceleasi probleme. Am vorbit cu niste cumnati de-ai mei care lucreaza acolo."
Romanul spune ca a venit in Spania in special pentru ca isi dorea sa castige mai bine, dar si pentru ca vroia sa "vada lumea". Desi economia spaniola nu mai e ca inainte, e mult mai ieftin sa te duci la restaurant decat in Romania, spune el. "E ieftin sa te duci la restaurant, e acceptabil nu ca in Romania. Dar si salariile sunt mai mari aici, mai ales in turism. Spaniolilor le place foarte mult sa isi petreaca prin localuri sfarsitul de saptamana si asa ne-am obisnuit si noi. Aici e ceva normal ca pensionarii sa se duca in vacante sau sa mearga la restaurant. Asa ceva nu ai sa vezi niciodata la noi. Ne place sa mergem la plaja, la distractie si ne permitem sa si punem deoparte din banii pe care ii castigam. Nu poti sa stai doar in casa."
Muncitorii romani din Spania obisnuiesc sa renunte la multe lucruri pentru a face economii si pentru a pune deoparte ce castiga. Insa multi dintre ei preiau din obiceiurile spaniolilor. "Romanii sunt buni meseriasi, lucreaza mult ca sa duca bani in tara si ca sa spuna lumea despre ei ca sunt bogati. Lucreaza in special ca sa dea cat mai multi bani la familii pentru ca neajunsurile din Romania le resimtim toti. Insa spaniolii se supara daca romanii fac prea multe ore suplimentare. Le strica afacerile pentru ca orele suplimentare fac aproape cat un salariu. Inainte orele suplimentare erau platite, sa zicem, cu 10 euro, iar daca lucrai inca trei ore in plus, puteai sa te duci acasa cu 30 de euro in buzunar. Peste 1 milion de lei (vechi) pe zi. Acum nu se mai intampla asa pentru ca spaniolii platesc la fel orele suplimentare. Si romanilor nu le mai convine sa munceasca mai mult. Inainte nu ma deranja sa ajung la munca la 7 dimineata si sa plec acasa la 10 seara, insa acum nu as mai face asta. As munci degeaba", spune sudorul roman, care adauga insa ca "totusi trebuie sa muncesti daca vrei sa castigi bine. Romanii care nu vor sa munceasca aici, pleaca repede. Daca se desfiinteaza vreun santier raman aici hotii si aia care fura din bancomate. Spun ca le e greu pana isi gasesc un alt loc de munca. Le e greu pentru ca unii dintre ei nu vor sa munceasca".
Echipa de sudori cu care lucreaza romanul din Zaragoza este specializata in construirea bazei pentru panouri solare, insa acum primeste atat de putine proiecte incat muncitorii se vad nevoiti sa se reprofileze. In Spania un sudor primeste in medie un salariu intre 900 si 1.100 de euro pe luna, insa chiriile au crescut foarte mult. Sudorul din Zaragoza, care are prieteni si prin alte orase, spune ca in Madrid chiria pentru o garsoniera intr-o zona periferica poate ajunge la 400 de euro, in timp ce in Valencia se situeaza intre 350 si 400 de euro pe luna. "Caderea bancilor a afectat pe toata lumea", spune el, adaugand ca avea un prieten care si-a cumparat un apartament pentru care platea o rata de 750 de euro la banca. "In trei ani rata a ajuns la 1.200 de euro pe luna iar acum nu se mai duce atat de des la mare, la distractie, cum facea inainte cand isi permitea de toate". El ne-a mai spus ca majoritatea muncitorilor romani se bazau pe castigurile provenite din orele suplimentare de lucru, care aproape ca le dublau salariul. Acum, din cauza crizei din constructii, patronii nu mai platesc atat de mult orele suplimentare, iar "multi muncitori nu au mai fost in stare sa isi plateasca ipoteca si si-au pierdut casele".
"In Spania sindicatele sunt foarte puternice si ii sustin foarte mult pe muncitori. Din acest motiv, imigrantii romani cu permis de munca au mai multe avantaje decat cei care au doar permis de rezidenta.
"Daca un muncitor este dat afara fara motiv, poate primi despagubiri de pana la 20.000 de euro de la patronul spaniol daca castiga procesul si daca are dreptate. Aici daca ai dreptate e ca si cum ai fi castigat deja. Asa de mare e influenta sindicatelor. Le place somajul spaniolilor pentru ca primesc cei 20.000 de euro. Daca vii sa muncesti pentru prima oara aici ca muncitor in constructii te tin de proba pe o perioada de un an si daca vad ca esti bun iti fac contract pe perioada nedeterminata. Daca ai acte, sindicatele se inteleg cu patronul cam cu cat ar trebui sa te plateasca", spune sudorul roman.
Nici alimentele nu mai sunt la fel de ieftine ca inainte, spune sudorul din Zaragoza. "Daca in urma cu doi ani te duceai la supermarket si cu 150 de euro reuseai sa iei doua carucioare pline cu mancare, acum sa zicem ca nici 200 de euro nu iti mai ajung ca sa iesi cu un singur carucior plin din magazin."
"Au multe sosele, au facut multe cu banii de la UE nu si-au batut joc de ei", spune muncitorul roman. "Daca ar face asa ceva in Romania, ar transforma tara asta intr-un rai in 20 de ani. Ei fac rosii si cartofi din piatra seaca, dar la noi cu agricultura nu facem nimic. Spania a fost acum cativa ani in urma noastra, asa spun ei. Si uite unde au ajuns. Avem noroc ca nu ne-a atins criza asta asa de tare ca aici simtim destul de mult la preturi. Ar trebui sa mai plece politicienii vreo cateva luni pe afara sa mai invete de la altii".
Numarul romanilor din Spania era la inceputul acestui an de peste 700.000, in crestere cu 200.000 comparativ cu 2007, comunitatea romaneasca fiind cea mai numeroasa in randul strainilor din aceasta tara, potrivit Institutului National de Statistica din Spania, citat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
