Caută doar în titlu
Companii

Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România: Recuperarea economică se produce, dar în mod cert trebuie susţinută, iar costurile sunt mari. Speranţa stă în fondurile europene

Opinie

Fiecare generaţie are de traversat o criză majoră care aduce schimbări radicale. Este o axiomă de la care nici generaţia noastră nu avea cum să se abată. Însă cele câteva decenii de relativă prosperitate şi pace în Europa ne-au făcut să credem că perioadele de catastrofe naturale, războaie şi alte dezastre fac parte din istorie.

Este fără îndoială un timp tulbure şi greu de îndurat pentru foarte mulţi dintre noi, iar pentru economie este fără precedent pentru că această criză nu seamănă cu niciuna dintre cele recente, neavând rădăcinile în derapaje sau erori de natură financiar-economică.

Cu atât mai mult e justificată nevoia de a înţelege ce se întâmplă, dorinţa de a ne orienta mai bine în acest climat incert şi de a avea repere. Astfel, nu e de mirare că toţi ochii stau aţintiţi pe cifre şi cererea de previziuni creşte exponenţial. Oamenii vor să ştie pentru că informaţiile le dau un sentiment de siguranţă.

Deşi volumul de informaţii colectate e tot mai mare, capacitatea de predicţie e scăzută. Pare paradoxal, însă explicaţia este simplă. Este extrem de greu să faci previziuni cu grad mare de acurateţe despre un fenomen complet necunoscut, cum este criza COVID-19. Aşa se explică şi faptul că estimările făcute în primăvară despre parcursul economiei globale au fost mult mai sumbre decât rezultatele ulterioare.

De curând, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că în 2020 contracţia economică a fost de 3,9%, printre cele mai mici din UE, confirmând revenirea în V anticipată de ministrul de Finanţe de atunci, Florin Cîţu. 

Profesia îmi oferă privilegiul de a afla ”din teren” cum se mişcă economia. Astfel într-un interviu cu Ziarul Financiar din octombrie anul trecut, apreciam, bazându-mă pe evoluţia companiilor cu care lucrez, că România nu a avut o cădere economică atât de abruptă pe cât se preconiza şi că revenirea companiilor a fost vizibilă, pierderile fiind mult sub nivelul estimat. Puneam această evoluţie şi pe seama capacităţii mediului de afaceri de a se adapta rapid la noile condiţii.

Datele recente dau motive de optimism moderat. Chiar dacă viitorul rămâne incert şi mersul economiei depinde de evoluţia pandemiei, a devenit clar că activitatea economică s-a reluat rapid şi că recuperează mare parte din pierderi odată ce restricţiile încetează. Apariţia vaccinurilor şi vaccinarea accelerată a populaţiei vor ajuta atât oamenii, cât şi economia în ansamblu. Unele sectoare, cum sunt retail alimentar, farma sau telecomunicaţii nu resimt criza, cel puţin nu deocamdată, altele au ”supravieţuit” şi se păstrează pe linia de plutire, în timp ce toate afacerile legate de circulaţia persoanelor, evenimente, ospitalitate şi turism sunt foarte greu încercate.

Totuşi nu toate pagubele vor putea fi reparate, nu toate companiile vor renaşte ca pasărea Phoenix şi nici toate activităţile nu vor fi reluate la nivelurile de dinainte de criză. Adaptarea la noua normalitate a devenit cuvântul de ordine. Mulţi au şi vor avea nevoie de ajutor şi un plan de redresare va fi necesar pentru a depăşi dificultăţile, aşa cum se întâmplă, după orice criză fie ea economică sau de altă natură.

Un astfel de plan are nevoie de finanţare solidă. Aşa cum ştim, finanţele publice ale României au o capacitate limitată de a antrena o revenire rapidă, de a alimenta investiţii de anvergură pe termen scurt. La fel ca toate guvernele lumii, cel al României a luat măsuri de sprijin pentru economie, facilităţile fiscale, amânările la plata taxelor sau bonificaţiile fiind o gură de oxigen de moment, dar pe termen lung, este nevoie de un plan care să contribuie solid la creşterea economică.

Pentru realizarea unui astfel de plan sunt necesare sume consistente pe care bugetul naţional nu le poate oferi în totalitate. Situaţia bugetară s-a complicat din cauza pandemiei, după ce cumulase o serie de probleme în ultimii ani când reducerea de taxe s-a făcut în paralel cu majorări de cheltuieli. Pentru 2021, ţinta de deficit bugetar este stabilită la 7,14% din PIB, conform proiectului de buget, în scădere faţă de anul trecut când deficitul a ajuns la 9,8% din PIB.

Ajustarea va trebui să continue prin măsuri atât în zona cheltuielilor, cât şi a veniturilor. Deşi Comisia Europeană anunţase în primăvara anului trecut declanşarea procedurii de deficit excesiv care implică luarea unor măsuri de corecţie a deficitului, ulterior a dat derogări pe fondul pandemiei. Date fiind condiţiile actuale, este de aşteptat ca toleranţa Comisiei să continue, dar dincolo de cerinţele acesteia rămâne problema de fond, respectiv fragilitatea situaţiei fiscal-bugetare care va necesita măsuri ferme pentru revenirea în ţinta de deficit de cel mult 3% din PIB.

În acelaşi timp, vedem că situaţia economică este oricum mai bună decât părea în prima fază a crizei generate de COVID-19. Pentru 2021, guvernul se aşteaptă la o creştere de 4,3% a PIB, iar FMI se arată chiar mai optimist mizând pe 4,6%, în vreme ce Comisia Europeană, BERD sau Banca Mondială prognozează 3,3%.

Recuperarea se produce, dar în  mod cert trebuie susţinută, iar costurile sunt mari. Speranţa stă în fondurile europene. Acestea ar urma să fie resursa principală a planului de redresare şi rezilienţă care va avea trei piloni principali: tranziţia verde şi combaterea schimbărilor climatice; serviciile publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi competitivitate economică şi rezilienţă.

Acest plan are în vedere utilizarea a peste 30 de miliarde de euro pe care România ar trebui să le atragă prin Mecanismul European de Rezilienţă şi Redresare. Suma este luată în calcul pornind de la faptul că România va primi fonduri europene de 80 de miliarde de euro în următorii ani prin Planul de Redresare „Next Generation EU” şi din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027.  Evident că guvernul va trebui să stabilească atât priorităţile naţionale de redresare compatibile cu mecanismul european, cât şi măsurile concrete.

Cu siguranţă, este un subiect de interes larg şi de dezbatere pentru mediul de afaceri. Modul în care va fi aplicat va putea genera speranţa într-o recuperare rapidă a economiei. Guvernul va trebui să arate că politicile economice ale României sunt coerente şi realizabile pentru a convinge şi a câştiga încrederea mediului de afaceri şi a investitorilor. În următoarele săptămâni, vom analiza principalele direcţii ale planului guvernamental în raport cu aşteptările mediului de afaceri.

Concluzionând, deşi navigăm în furtună şi ne confruntăm cu multe necunoscute, trebuie să ne adaptăm, să dăm încredere şi speranţă prin măsurile concrete pe care le luăm în companii şi în sectorul public pentru că doar aşa putem depăşi această perioadă complicată. Iar în încheiere, în sprijinul acestui îndemn, voi aminti o scenă cu tâlc pentru vremurile pe care le trăim.

În ”Stâpânul Inelelor”, cei şapte prieteni se rătăcesc în minele din munţi, în întuneric, înconjuraţi de pericole, se află într-o situaţie disperată. Dar Gandalf cel înţelept le spune să nu dispere pentru că, deşi nu le este lor dat să schimbe vremurile pe care le trăiesc, trebuie să facă tot ce le stă în putere să folosească bine timpul care li s-a dat.

Este o filozofie tonică care cred că se potriveşte acestei perioade dificile. Chiar dacă ne este foarte greu ar trebui să facem tot ce putem, să folosim toate mijloacele pe care le avem ca să ne adaptăm situaţiei, să ne păstrăm optimismul şi încrederea pentru că ele pot învinge şi cele mai mari obstacole.

 
Companii - care are si subcategorii
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.