♦ Aproape 70% din energia care alimentează Polonia se bazează pe cărbuni, tranziţia acestui stat către un sistem cu zero emisii fiind de departe cel mai provocator proces la nivel european ♦ Dar tocmai exemplul Poloniei arată cât de diferite sunt economiile europene, drumul către neutralitatea climatică trebuind construit în fiecare caz pornind de la particularităţile locale ♦ Există însă un numitor comun european: tranziţia energetică fără reţele şi fără unităţi capabile să livreze energie în mod constant nu poate fi îndeplinită ♦ Problema este că exact aici atragerea finanţărilor este foarte dificilă.
Potrivit datelor publicate de EMBER, un think-tank axat pe identificarea soluţiilor privind tranziţia către energia regenerabilă, 79% din energia Poloniei este rezultatul utilizării combustibililor fosili, anul trecut 69% din producţie fiind generată de centralele pe cărbuni. De altfel, Polonia s-a angajat să facă exitul din cărbuni abia în 2049, cel mai îndelungat termen la nivel european. Spre comparaţie, România, pentru care la nivelul anului 2022 cărbunii reprezentau doar 18% din producţia de energie, şi-a luat ca termen de exit din cărbuni anul 2032. Dar mai sunt câteva diferenţe importante. În perioada 2011-2020, capacitatea de producţie a Poloniei a crescut cu 29%, arată datele Eurostat, ţara conservându-şi centralele pe cărbuni peste care a adăugat regenerabile. În aceeaşi perioadă, parcul de producţie de energie al României s-a diminuat cu 9%. Investiţiile masive în energia verde vor continua în Polonia, dar statul vrea energie nucleară, se uită la gaz şi nu va scoate din funcţiune unităţi până când nu va avea ce pune în loc.
„Ponderea cărbunilor s-a schimbat pentru că am investit în verde. Acum avem o capacitate de 23 GW, dar la nivelul anului 2030 vrem să ajungem la 50 GW pentru ca în 2040 să avem 88 GW în energie verde“, spune Adam Guibourgé-Czetwertynski, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Climei şi Mediului din Polonia. Strategia energetică a Poloniei, spune Adam Guibourgé-Czetwertynski, se bazează acum pe patru piloni majori. „Primul este trecerea către un sistem de producere a energiei cu zero emisii. Apoi urmează asigurarea unei tranziţii juste pentru că avem zone unde dincolo de cărbuni sunt dezvoltate şi alte industrii, dar şi zone complet dependente de cărbuni. Combaterea poluării este o altă direcţie strategică, la fel şi securitatea energetică prin diversificarea rutelor de alimentare.“
Cu ochii pe nuclear
Dincolo de energia verde, cel mai mare proiect energetic la care lucrează Polonia este energia nucleară, unde statul îşi doreşte două centrale. Pentru Polonia, energia nucleară este o premieră, ţara neavând acum astfel de unităţi. Primul proiect va avea o capacitate de 3,7 GW (Cernavodă are 1,4 GW), va fi amplasat în provincia Pomerania (nordul Poloniei) şi va utiliza tehnologie americană Westinghouse. Şantierul ar trebui să înceapă în 2026, iar primul reactor ar trebui să intre în funcţiune în 2033. „Logica pe care mergem este de a folosi numai tehnologie verificată pentru că trebuie să ne mişcăm repede. Pentru primul proiect, sperăm să ajungem la o decizia finală anul acesta. La nivel local avem 80 de companii care sunt implicate în domeniul nuclear, dar în total am identificat 300 de companii poloneze care pot contribui la realizarea proiectelor nucleare. Este un proiect ambiţios, dar este fezabil şi niciodată nu ne-am mişcat atât de bine.“ Adam Guibourgé-Czetwertynski mai spune că există un apetit pentru investiţii în zona nucleară şi din partea privată, de la industria mare care are nevoie de energie în bandă, unele companii analizând chiar ideea unor proiecte de reactoare modulare (SMR).
„Volatilitatea nu aduce investiţii şi creează probleme şi pentru competitivitatea industriei. Acesta este încă un motiv pentru care energia nucleară este vitală. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe companii industriale care vor vrea să îşi securizeze energia fie prin contracte pe termen lung, fie prin unităţi proprii, inclusiv în domeniul nuclear.“
Nu doar consumatorii mari se uită spre zona de producţie de energie pe cont propriu, Polonia experimentând un salt spectaculos la nivelul prosumatorilor. „În 2015 aveam 4.000 de prosumatori, iar la nivelul anului 2022 am ajuns la 1,3 milioane de prosumatori (Polonia are peste 18 milioane de consumatori de energie – n.red.).“
Tranformarea unei industrii
Dincolo de proiectele viitoare, este clar însă că problema cărbunilor este foarte delicată. „În acest moment, avem 80.000 de mineri, locuri de muncă directe, dar pe orizontală vorbim de sute de mii de joburi.“
Reprezentantul Ministerului Climei şi Mediului spune că eforturi se fac în toate direcţiile, inclusiv pe partea de recalibrare a industriei pe noile nevoi. „Ceea ce încercăm să facem este să transformăm companiile de echipament minier, de exemplu, în companii capabile să facă tehnologie necesară tranziţiei energetice, încercăm să construim pe industria existentă.“
În zona de încălzire centralizată, trecerea spre sisteme verzi este din nou dificilă. „Pur şi simplu nu ai soluţia tehnică pentru a-ţi livra volumele necesare fără emisii. Un oraş de dimensiunea Varşoviei, care acum este alimentat de 6 GW de centrale pe gaze, nu poate trece la biomasă sau la pompe de căldură. Şi în acest sector ne ducem spre un mix de tehnologii.“ Cert este că până când noile unităţi de producţie a energiei nu vor intra în funcţiune, Polonia nu-şi va retrage centralele pentru a nu risca probleme de alimentare cu energie pentru consumatorii săi.
„Nu poţi să închizi capacitate fără a pune ceva în loc. La nivelul anului 2030, cele mai multe dintre centralele noastre pe cărbuni vor ieşi din funcţiune. Acum construim partea de regenerabile şi de gaze pentru a avea o plasă de siguranţă.“
O problemă europeană
La final însă, oricât de diferite sunt sistemele energetice europene, există o provocare comună. Abundenţa finanţărilor din zona de energie verde nu se regăseşte într-un apetit similar pentru investiţii în reţele, stocare sau proiecte care produc constant energie, iar fără acestea tranziţia energetică în siguranţă devine un obiectiv intangibil.
„Provocarea nu este să găsim investitorii în energia verde, ci în a-i atrage în refacerea infrastructurii, în reţele, în stocarea energiei. Iar soluţia nu trebuie găsită doar de noi, ci la nivel european“, a atras atenţia Adam Guibourgé-Czetwertynski.
Interviul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.
