♦ Polonia are circa 18 milioane de consumatori de energie casnici, deja 1,3 milioane dintre aceştia devenind prosumatori, majoritatea sprijiniţi prin programul guvernamental Energia Mea (Mój Prad) ♦ Diferit faţă de România, statul polonez sprijină acum şi partea de stocare, un pas foarte important pentru echilibrarea sistemului de distribuţie care ar trebui implementat inclusiv local.
Polonia este unul dintre statele care au avut o creştere accelerată a segmentului de prosumatori, mici consumatori de energie care au făcut saltul spre zona de producţie, aceasta fiind una dintre stategiile statului de a susţine independenţa energetică naţională. Potrivit unui studiu realizat de Agenţia Internaţională pentru Energie (International Energy Agency), la nivelul anului 2015 Polonia avea numai 4.000 de prosumatori, pentru ca la finalul anului 2021 numărul acestora să ajungă la peste 845.000 cu o capacitate instalată de 5.860 MW. Doar pentru comparaţie, România avea la jumătatea acestui an o comunitate de peste 77.600 de prosumatori cu o capacitate instalată de 973 MW. Între timp, Polonia a spart pragul de un milion de prosumatori.
„Acum am ajuns la 1,3 milioane de prosumatori, piaţa fiind susţinută printr-un program guvernamental, Energia Mea, care finanţează proiecte cu o capacitate de cel mult 10 kW. Dar în noile variante prosumatorii pot lua bani suplimentari pentru partea de stocare. Problema cu acest salt este că fără investiţii în reţele putem ajunge în situaţia în care funcţionarea prosumatorilor să fie oprită, aşa că partea de stocare ajută“, spune Mariusz Marszałkowski, redactor la Polon.pl, portal care face parte din Institutului Jagiellonski, un grup independent de analiză axat pe energie şi economie. Potrivit informaţiilor disponibile, la finalul anului trecut subvenţiile acordate prin intermediul programului Energia Mea au ajuns la 6.000 de zloţi (1.275 de euro), partea de stocare de energie fiind susţinută cu fonduri de 15.000 de zloţi (3.187 de euro). În România, programul Casa Verde Fotovoltaice, care a avut un impact decisiv în dezvoltarea pieţei de prosumatori, nu are şi o componentă pentru stocarea de energie.
Pentru sesiunea de anul acesta, sumele disponibile pentru fiecare proiect s-au ridicat până la 20.000 de lei (circa 4.000 de euro), cu condiţia existenţei unei garanţii proprii de 2.000 de lei, dar banii sunt exclusiv pentru montarea de panouri. Dar potrivit informaţiilor publicate pe portalul despre-energie, anul viitor, proprietarii de case din România care doresc să îşi producă singuri energia de care au nevoie ar putea beneficia de finanţare de la stat prin intermediul unor vouchere în valoare de 25.000 lei pentru a-şi instala pe acoperişuri sisteme de generare a energiei prin panouri fotovoltaice cu o putere 3 kW net, un voucher cu o valoare similară urmând să fie acordat pentru achiziţionarea de unităţi de stocare cu o putere minimă de 5 kWh, conform unei măsuri prevăzute în forma revizuită a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă transmisă recent către CE.
Dincolo de segmentul de prosumatori, problemele cu care se confruntă Polonia în tranziţia sa energetică sunt relativ similare cu cele ale României.
„Problema în acest moment este faptul că 70% din producţia de energie (pe cărbuni – n.red.) este în sud, aici fiind concentrată şi cea mai mare parte a industriei noastre. Pe de altă parte, noile proiecte de producţie de energie se duc în nordul ţării şi aici aş face referiere la partea de offshore eolian, dar şi la proiectul nuclear. Practic, deodată trebuie să schimbăm direcţia în care ciculă energia, iar pentru asta vorbim de investiţii semnificative în sistem.“ Una dintre soluţiile analizate este dezvoltarea unor zone energetice speciale, mai ales pentru partea de nord.
„Astfel, industriile care se vor stabili acolo şi care vor consuma energia care urmează a fi produsă vor avea preţuri la energie mai bune. Intenţia este de a avea o strategie economică gândită alături de modul în care estimăm că se va dezvolta sectorul energetic.“ O altă idee este legarea proiectelor de producere a energiei de existenţa unui consumatori final.
Cert este că până la deblocarea investiţiilor semnificative pe care le are în vedere Polonia, cărbunii vor continua să joace un rol extrem de important.
„Partea de încălzire centralizată se bazează pe cărbune, ceea ce se încearcă acum fiind o tranziţie spre zona de gaze alături de pompe de căldură. Mai departe, vedem ascensiunea mobilităţii electrice. Toate aceste direcţii generează pe termen mediu o creştere a consumului de energie care până la intrarea în funcţiune a noilor unităţi va fi alimentat tot de cărbuni“, a mai spus Mariusz Marszałkowski.
Interviul a fost realizat cu sprijinul LOT Polish Airlines.
