♦ Cel mai prost plătit dintre ingineri este inginerul din agroalimentar, în timp ce salariile din industria alimentară sunt pe ultimele locuri ca nivel în industria prelucrătoare ♦ Doar în mobilă şi textile se plăteşte mai puţin.
Industria alimentară, sectorul care ar trebui să asigure necesarul de alimente pentru întreaga populaţie, se zbate între salarii mici şi lipsa forţei de muncă, ce nu-i permit să crească productivitatea, şi avalanşa de importuri din care românii îşi pun pe masă alimentele de bază.
Astfel, salariul mediu net din industria alimentară se situează pe locul 17 în topul salariilor din industria prelucrătoare, un angajat din producţia de carne, lapte sau pâine câştigând în medie lunar doar 3.641 de lei în aprilie, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.
Doar în producţia de mobilă şi de textile se câştigă mai puţin, în timp ce în sectorul producţiei de tutun de exemplu, salariul este mai mult decât dublu. Astfel, industria alimentară este Cenuşăreasa României în ceea ce priveşte nivelul salariilor în ciuda faptului că trebuie să joace un rol decisiv în reducerea deficitului comercial şi în păstrarea unui echilibru economic, mai ales în contextul în care războiul din Ucraina a arătat încă o dată fragilitatea independenţei alimentare a României. În plus, se discută despre scoaterea facilităţilor fiscale pentru sector, lucru contestat de jucători, care spun că o astfel de decizie ar fi greu de gestionat în contextul economic actual.
„Salariul mic din industria alimentară în comparaţie cu alte industrii este un paradox care se întreţine şi care descurajează noile generaţii să vină spre ea, să se specializeze. De exemplu, şefii de fabrici din industria alimentară, care au inclusă şi componenta managerială, primesc salarii între 5.000 de lei şi 9.000 de lei. Un inginer tehnolog din industria alimentară primeşte 3.000-4.000 lei, salariu pe care îl primeşte un începător în inginer în IT, dar vorbim totuşi despre un alt domeniu. Însă, inginerul chimist e mai bine apreciat decât inginerul tehnolog”, spune Marius Ogrezeanu, fondator al agenţiei de recrutare în agricultură Agribusiness Job.
Deficitul comercial a depăşit 5,9 miliarde de euro în 2022, plătim mai mult pentru mâncare şi, deşi în cifre businessurile companiilor locale cresc, în realitate coşurile de cumpărături ale românilor includ mai puţine alimente din cauza scumpirilor. Plătim doar pentru carne, legume şi fructe peste 3 miliarde de euro străinilor, în timp ce românii pleacă şi pentru 200-300 de euro în plus la muncă în agricultură în străinătate.
