♦ Piaţa de PPA-uri, contracte de achiziţie de energie pe termen lung, rămâne subdezvoltată pe plan local, deşi aceste instrumente sunt văzute ca fiind esenţiale pentru ca noile proiecte de energie verde să obţină finanţare ♦ În timp ce vânzătorii de energie s-au obişnuit cu preţurile istorce din ultimii ani, consumatorii vor facturi cât mai mici, existenţa unui plafon reglementat până la nivelul anului 2025 fiind de fapt o altă piedică pentru contractele pe termen lung ♦ Mai sunt şi alte motive? Da, spun jucătorii din piaţă, iar unele ţin chiar de apetitul pentru speculă destul de caracteristic sectorului energetic local.
În ultimii patru ani, numărul tranzacţiilor de tip PPA s-a triplat la nivel european, cu mai bine de 180 astfel de tranzacţii semnate doar în 2022, ceea ce aduce o creştere de 17% faţă de anul anterior. Spania este de departe ţara care a reuşit să semneze cele mai importante PPA-uri, pentru o capacitate de 6,1 GW de energie verde. România este şi la coada acestui clasament cu capacităţi de numai 0,2 GW care au intrat într-un contract de PPA anul trecut. Polonia, de exemplu, a avut capacităţi de 1,2 GW care au intrat în astfel de acorduri, arată o analiză S&P Global Commodity Insights.
„PPA-urile nu sunt instrumente speculatorii, dacă am stabilit un preţ, batem palma şi rămânem aşa. Avem de fapt un contract pe termen lung, cu un preţ fixat sau determinabil“, a spus Doru Voicu, director de strategie în cadrul Renovatio Trading şi unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic local. Declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului Romanian Green PPA.
