Una dintre întrebările cele mai presante, odată cu apropierea sezonului rece este „cât vor fi facturile „la curent” şi „la gaze”?” Aceasta nu este doar o întrebare pe care şi-o adresează consumatorii casnici, ci şi cei non-casnici. Şi pe bună dreptate. Criza energetică generată de agresiunile Rusiei împotriva Ucrainei a mobilizat la toate nivelurile (naţional, UE, mondial) minţi raţionale pentru a găsi soluţii care să ţină într-un oarecare echilibru mai multe nevoi stringente şi interese legitime.
- Cine beneficiază de plafonarea preţului la energie electrică?
În acest context, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei (“OUG 27/2022”) şi, cu efect din 1 septembrie 2022, Ordonanţa de Urgenţă nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea OUG 27/2022 (“OUG 119/2022”), prin care au fost stabilite, printre altele, plafoane ale preţului final facturat de către furnizorii de energie electrică şi de gaze naturale, pentru anumiţi beneficiari.
În forma iniţială a planului de măsuri, Guvernul propunea subvenţionarea preţului la energie pentru aproape toţi consumatorii (casnici şi non-casnici), o măsură care s-a dovedit nesustenabilă. Prin OUG 119/2022 se încearcă o reaşezare, o prioritizare a categoriilor de persoane care au nevoie de protecţie împotriva creşterilor costurilor energiei electrice.
Pe lângă consumatorii casnici, care beneficiază de preţuri plafonate, la valori diferite, în funcţie de cantitatea de energie consumată, OUG 119/2022 propune restrângerea categoriilor de consumatori non-casnici cărora li se aplică protecţia, în principal la IMM-uri şi operatori din industrii de interes naţional major, precum industria alimentară. Astfel, lista actuală a beneficiarilor non-casnici include:
- întreprinderile mici şi mijlocii (“IMM”) (despre cum determinăm dacă o societate face parte din categoria IMM găsiţi informaţii aici)
- operatorii economici din domeniul industriei alimentare (prin introducerea unei categorii distincte se elimină nevoia de a verifica cifrele pentru încadrarea în IMM-uri dar se ridică problema de a determina cine anume este sau nu este activ în domeniul industriei alimentare, dacă doar producătorii sau şi comercianţii. În propunerea Senatului se indică clasa CAEN 10, doar partea de prelucrare din domeniul industriei alimentare precum si clasele 01 – agricultura si 03- pescuit. Aşteptăm versiunea finală);
- spitalele publice şi private;
- unităţile de învăţământ publice şi private, precum şi creşele;
- furnizorii publici şi privaţi de servicii sociale;
- instituţiile publice, altele decât cele prevăzute mai sus.
OUG 119/2022 este în proces de adoptare de către Parlament, iar forma care a trecut de Senat extinde categoriile de beneficiari, fără să indice care sunt criteriile care stau la baza selecţiei unora dintre operatori în detrimentul altora. Nici expunerea de motive însoţind proiectul de lege de aprobare a OUG 119/2022, nu indică cum au fost alese categoriile de beneficiari. Expunerea de motive face referire la disfuncţionalităţile de la nivelul pieţelor de energie şi gaze naturale care pot avea impact semnificativ negativ asupra bugetului de stat, concluzionând brusc că este necesară reglarea beneficiarilor schemei de plafonare.
- 2. În ce condiţii pot beneficia ONG-urile de plafonarea preţurilor la energie electrică
Organizaţiile non-profit sunt o categorie vastă, cu multe ramificaţii şi de multe ori sunt încadrate marginal în diversele măsuri de sprijin sau protecţie. Sub OUG 119/2022, ONG-urile ar urma să beneficieze de plafonarea preţurilor în măsura în care acestea se încadrează (i) în categoria IMM-urilor, (ii) în categoria furnizorilor acreditaţi de servicii sociale, care se supun unor regulamente de funcţionare specifice sau (iii) sunt unităţi de învăţământ.
2.1. ONG-urile ca IMM-uri
Pentru a beneficia de măsurile de sprijin sub umbrela IMM-urilor, ONG-urile trebuie să desfăşoare activitate economică. Legea asimilează fundaţiile şi asociaţiile care au activitate economică unor întreprinderi, cu privire la care apoi se face verificarea îndeplinirii criteriilor cumulative legate de numărul de angajaţi, respectiv cifra de afaceri/active totale nete.
Ni se pare contraintuitiv să excluzi dintr-o măsură de protecţie acele entităţi care îşi dedică activitatea, resursele şi eforturile pentru acţiuni de dezvoltare socială pe planuri multiple, cum ar fi protecţia mediului, dezvoltarea învăţământului (altfel decât sub forma unor unităţi de învăţământ), a ştiinţei, a inovaţiei tehnologice şi medicale, sprijinul persoanelor cu calităţi deosebite în sport sau educaţie, promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor omului, sprijinul persoanelor vulnerabile (altfel decât în cadrul unor servicii sociale structurate şi acreditate), protecţia animalelor, etc. Toate aceste iniţiative au în spate eforturi şi costuri semnificative, iar veniturile nu sunt pentru toate ONG-urile din activităţi economice.
Mai mult, activitatea ONG-urilor se realizează în conformitate cu scopurile înscrise principial în statute, şi nu prin încadrarea în anumite coduri CAEN. De altfel, fundaţiile şi asociaţiile nu sunt clasificate pe bază de CAEN-uri.
Interesant este că Senatul a propus includerea lăcaşurilor de cult printre beneficiarii plafonării. Dacă bunăstarea spirituală a poporului este suficient de importantă pentru a plafona costurile lăcaşurilor de cult am vrea să înţelegem care sunt argumentele pentru care ONG-urile fără activităţi economice sunt excluse de la măsurile de sprijin.
Poate e un moment bun pentru ca ONG-urile să reanalizeze modul în care îşi desfăşoară activitatea şi să introducă o componentă economică în activitatea lor, pentru a avea vocaţia de a fi IMM-uri. Analiza criteriilor pentru a fi IMM se face raportat la ultimele situaţii financiare aprobate de entitatea respectivă. Măsurile de sprijin conform OUG 119/2022 ar urma să se aplice până în luna august 2023. Verificarea încadrării în categoria beneficiarilor trebuie făcută dinamic, în funcţie de evoluţia situaţiei de fapt, dar şi a reglementărilor legale (foarte dinamice şi ele). Mai mult, încadrarea în categoria IMM-urilor trebuie să aibă în vedere şi relaţiile de control cu alte entităţi şi persoane, pentru a permite o viziune integrată asupra criteriilor.
2.2. ONG-urile furnizori de servicii sociale
În această categorie intră acele asociaţii sau fundaţii care operează, de exemplu, centre de îngrijire şi asistenţă, cu sau fără cazare, pentru categorii vulnerabile de persoane (vârstnici, copii, gravide şi mame în dificultate, persoane cu dizabilităţi, cu afecţiuni cronice, victime ale abuzurilor, persoane fără adăpost etc.), centre de recuperare/ reabilitare socială şi dezintoxicare.
Pentru a beneficia de această încadrare ONG-ul trebuie să fie acreditat, respectiv serviciile sociale trebuie să fie licenţiate în conformitate cu legislaţia asistenţei sociale şi a asigurării calităţii serviciilor sociale. Furnizorii astfel acreditaţi sunt înscrişi în Registrul electronic unic al serviciilor sociale.
2.3. Cum se obţine plafonarea
Pentru a beneficia de preţul plafonat ONG-ul trebuie să adreseze o solicitare scrisă furnizorului de energie electrică, însoţită de o declaraţie pe proprie răspundere că se încadrează într-una din categoriile de beneficiari stabilite de OUG 119/2022. Dacă solicitarea nu a fost făcută până la finalul lunii septembrie, plafonarea se va aplica începând cu ziua de 1 a lunii următoare solicitării. Furnizorul de energie electrică se va baza pe declaraţia pe propria răspundere a potenţialului beneficiar, însă se vor aplica dispoziţiile din domeniul ajutoarelor de stat, astfel încât dacă sunt nereguli constatate de Ministerul Energiei sumele necuvenite vor trebui să fie restituite. Recomandăm, deci, o analiză riguroasă şi de la caz la caz cu privire la încadrarea în categoriile de beneficiari ai plafonării.
În contextul în care Consiliul Uniunii Europene a aprobat în 6 octombrie 2022 un regulament privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, cu recomandări specifice pentru statele membre, ne aşteptăm ca OUG 119/2022 să mai sufere o serie de modificări, cu impact potenţial şi asupra ONG-urilor.
Autori: Eliza Baias (partener Filip & Company), Monica Popa (associate Filip & Company)
