Pieţele europene ar fi mai interesate să primească gazul din Marea Neagră ca soluţie de diversificare în comparaţie cu România, a declarat Rainer Seele, CEO-ul OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, în cadrul unei intervenţii la CNBC.
“Există un interes uriaş din partea Guvernului României, din partea investitorilor şi din partea Comisiei Europene săinvestim în capacităţi suplimentare de producţie de gaze naturale offshore în România”, a mai precizat şeful OMV.
Austriecii de la OMV au anunţat recent că vor amâna pentru anul viitor luarea deciziei privind investiţiile din Marea Neagră, în contextul în care decizia finală de investiţii era aşteptată pentru finalul acestui an.
“Guvernului i-a luat prea mult să pună la punct un cadru legal. Nu mai putem lua o decizie de investiţii în trimestrul acesta, aşa cum ne planificasem”, spunea tot Rainer Seele, citat de Reuters.
Printre prevederile legii este şi obligaţia producătorilor de a vinde 50% din cantităţile extrase din Marea Neagră pe piaţa locală, lucru care nu pare a fi pe placut austriecilor.
“Suntem foarte preocupaţi de faptul că vom avea restricţii la vânzarea gazului. Libertatea comercială este extrem de importantă”, a mai spus Seele care a ţinut la acel moment să sublinieze că dependeţa României faţă de importurile de gaze este foarte scăzută.
Legea offshore, cel mai important document pentru viitorul energetic al României, a fost adoptată săptămâna trecută, cu puţine modifcări faţă de varianta respinsă initial. Sumele strânse ar trebui să fie folosite pentru conducte noi de gaze, în contextul în care în acest moment reţelele de distribuţie sunt gestionate de investitori privaţi.
Acelaşi sistem de redevenţe aplicat acum va fi folosit şi pentru producţia de gaze naturale offshore, la care se vor adăuga impozite pe veniturile suplimentare obţinute de producători în funcţie de evoluţia preţului la gaze, potrivit legii offshore adoptată ieri de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
Astfel, „titularilor acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică pe toată perioada derulării acestora nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferentă acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţii de explorare, dezvoltare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare la prezentei legi.“
Acordurile pentru explorarea şi dezvoltarea perimetrelor din Marea Neagră au fost semnate pe 30 de ani cu posibilitatea prelungirii cu încă 15 ani, astfel că ultima astfel de înţelegere între investitorii privaţi şi stat ar trebui să expire în 2056, arată datele trimise de ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) la solicitarea ZF.
Doar din redevenţele din gazul din Marea Neagră, anul trecut statul a încasat 29 mil. dolari, pentru întreaga producţie de gaze sumele ridicându-se la 197 mil. dolari. Statul român însă, acelaşi stat care a acuzat nivelul scăzut al redevenţelor, dar care acum le menţine, spune că printr-un sistem de impozite pe veniturile suplimentare România va câştiga 1 miliard de dolari anual din gazul din Marea Neagră.
„Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie al gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore“, prevede legea.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.
Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă, potrivit Mediafax.
În lege se mai prevede faptul că limita maximă de deducere a investiţiilor nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore.
De asemenea, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special utilizat pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, mai scrie Mediafax.
Producătorii trebuie să vândă 50% din gazele extrase din Marea Neagră pe piaţa din România, fără ca acest lucru să echivaleze cu o obligaţie ca aceste gaze să fie folosite intern.
