Avalanşa de proiecte de energie verde are şi o parte consistentă de speculă, fenomen care îngreunează misiunea investitorilor serioşi în a-şi duce la capăt proiectele, uneori cu costuri mai mari, a spus Sebastian Burduja, ministerul energiei, în cadrul conferinţei de lansare a celei de-a doua ediţii a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România, un proiect comun RWEA şi RPIA, cele două asociaţii locale care promovează energia eoliană şi solară.
De exemplu, începutul lunii iulie, Transelectrica avea cereri de racordare pentru o capacitate de 50.000 MW în proiecte de energie verde. Problema este că exact această dimensiune arată de fapt că dincolo de investitorii adevăraţi, care au banii şi know-how-ul necesare pentru a realiza aceste proiecte, există o piaţă paralelă, o bulă din care, cel mai probabil, nu va rămâne decât un morman de dosare. Problema este că pentru toate aceste intenţii, Transelectrica trebuie să livreze soluţii de racordare, lucru care ocupă reţeaua şi creşte costurile pentru proiectele cu şanse reale de îndeplinire. Soluţia este introducerea obligaţiei constituirii unei garanţii de racordare la începutul procesului de avizare.
“Sprijin ideea de curăţenie în piaţa de energie verde. Investitorii serioşi sunt incomodaţi de cei care nu joacă în mod corect. A devenit un fenomen în România specula cu terenuri. Nu avem niciun interes, nicio cunoştinţă în domeniul energiei, dar avem nişte bănuţi şi facem o achiziţie după care vrem să îi înmulţim repede. Genul acesta de fenomen a însemnat întârzierea investitorilor serioşi, dar şi costuri. Încărcarea sistemului de către aceşti speculanţi trebuie eliminată. Soluţia este să percepem o garanţie. Încercăm să facem o schimbări a legislaţiei în acest sens”, a spus Sebastian Burduja.
În acest moment, România are circa 1.400 MW în proiecte solare şi circa 3.000 MW în energia eoliană, intenţia fiind ca până la finalul acestei decade să aibă 10.000 MW noi în regenerabile.
