Energie

Schimbare radicală a energiei în zece ani: cum au fost „măturaţi“ vechii mamuţi pe cărbuni de eoliene, un nou reactor nuclear şi centrala Petrom

În 2010, circa 42% din toată energia produsă în România se baza pe cărbuni. Anul trecut, numai 27% au mai venit din această sursă, energia verde ajungând la o pondere de 12,5%.

Cele mai frumoase sate din lume. Destinaţii pitoreşti îngheţate în timp. Galerie FOTO

Aceasta, alături de apa­riţia pe scena producţiei a unui nou reactor de la Cernavodă şi a centralei pe gaze Petrom sunt cele mai remarcabile tran­sformări din pei­sajul energetic din ultimul deceniu.

Din joc s-au retras mamuţi pre­cum Termoelectrica sau RAAN, firme care au fali­mentat, în timp ce con­tinuarea funcţionării unor entităţi pentru Com­plexul Energetic Hunedoara, sin­gura com­panie care mai trans­formă în energie huila din Valea Jiului, este pusă serios sub sem­nul întrebării. În acest moment, 40% din ener­gia con­sumată de Ro­mânia este verde, în aceste pro­cente intrând desigur marile hidro­centrale ad­mi­nis­trate de Hidro­electrica.

 

Acum zece ani

În 2006, cărbunii asigurau 42% din producţia de energie, în timp ce energia nucleară nu avea decât o pondere de 9% în contextul în care la Cernavodă funcţiona un singur reactor. La acel moment, România nu avea nicio turbină eoliană montată.

Datele din rapoartele Autorităţii Na­ţionale de Reglementare în do­meniul Energiei (ANRE) arată că în 2006 „fauna“ producţiei de energie era populată de mamuţi precum Ter­moelectrica sau Electrocentrale Deva. În 2010 este deja vizibilă o modificare de substanţă în producţia de energie electrică în contextul în care la Cer­na­vodă deja începuse să funcţioneze cel de-al doilea reactor nuclear. De la o pondere de numai 9% în 2006, în 2010 un bec din cinci din România era aprins de centrala de la Cernavodă, care ajunsese să controleze o felie de 19% din producţia energetică. Fiind un pro­du­cător ieftin de energie, centrala de la Cer­navodă a fost prima lovitură dată cen­tra­lelor termo. Deja Termo­elec­trica începea să devină istorie. Nici în 2010 energia verde nu conta în pro­duc­ţia locală, dar din acel an începe practic boom-ul investiţiilor în acest do­me­niu, fenomen care avea să tran­s­forme radical peisajul energetic local.

 

Măturate de vânt

Energia verde a generat probabil una dintre cele mai puternice transfor­mări în peisajul energetic autohton, in­vestiţii de peste 6 miliarde de euro fiind atrase în acest sector pe baza unei scheme de sprijin extrem de generoase. De la aproape nicio turbină instalată, România a ajuns în acest moment la o pădure de circa 1.500 de „mori de vânt“ şi la hectare întregi plantate cu panouri solare.

Anul trecut de exemplu, 12,5% din producţia de energie din România a fost generată de turbinele eoliene, panourile solare şi de centralele pe biomasă, acesta fiind cel mai mare procent de energie verde pe care România l-a avut vreodată.

Efectul? Termoelectrica nici nu mai există, iar firme precum Complexul Energetic Hune­doara se văd încet, încet scoase din piaţă în contextul în care singurul ele­ment care-i ţine pe producători în joc este preţul.

Dar intrarea în funcţiune a unui reactor nou la Cernavodă şi cele 6 mi­liarde de euro injectate de inves­titorii străini în eoliene sau solare nu au fost singurele elemente care practic au decis soarta multor centrale pe cărbuni din România.

Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat în toamna anului 2012 o investiţie de 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze la Brazi cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor de la Cernavodă. Anul trecut, centrala Petrom a a avut o cotă de 5,74% din toată energie livrată în sistem, devenind astfel al patrulea cel mai mare producător de energie din România. Centralele pe cărbuni au mai pierdut puţin teren. 

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.