Al doilea val al regenerabilelor vine la pachet cu multe planuri de investiţii şi optimism din partea companiilor interesate, dar şi cu o serie de necunoscute şi provocări, după cum arată participanţii la cea de-a doua zi a conferinţei ZF Power Summit 2023.
Care este starea actuală a pieţei? Ce investiţii sunt planificate? Cine le face? Care sunt marile probleme ale acestui sector? Ce rol are Ministerul Agriculturii în dezvoltarea energiei regenerabile? Dar prosumatorii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au încercat să răspundă companiile şi autorităţile din domeniu.
„Circa 3-4.000 MW ar trebui să intre în funcţiune în următorii 2-3 ani din regenerabile. Există cereri de 20.000 de MW depuse la Transelectrica“, a declarat Viorel Alicuş, director, ANRE. El aminteşte că la nivel european există o lege care impune conceptul de „go to place“, prin care statul trebuie să stabilească exact unde se pot instala proiecte regenerabile, pentru a nu exista congestii în anumite zone, şi să liciteze apoi capacităţile. Acest model funcţionează deja în alte ţări, dar nu şi în România.
Din punct de vedere statistic, din totalul proiectelor aflate în faza obţinerii avizelor tehnice de racordare (ATR), doar 10-20% se şi realizează, existând şi dezvoltatori care folosesc acest tip de proiecte doar pentru a creşte preţul terenului.
"Contractele care au ieşit din faza de ATR se realizează în procent de circa 80-90%. Depinde şi de profitabilitatea proiectului la momentul realizării lui", a spus Adrian Borotea, vicepresident RWEA.
În acest context, pentru a respecta ţintele UE în materie de energie, România ar trebui să îşi dubleze capacitatea de producţie în următorii 10 ani şi să adauge încă 50% pentru a asigura producţia de hidrogen. "Mixul de după 2026 este mult mai verde, dar şi foarte ambiţios şi trebuie planificat. E nevoie practic de 15.000MW în următorii 10 ani", a comentat Zsuzsa Bereschi, Senior Project Manager, Energy & Utilities la Horváth.
