Ella Chilea, audit partner în cadrul Mazars România, companie de audit şi consultanţă în afaceri, consideră că utilizarea noilor tehnologii în procesul de audit economiseşte timp şi îmbunătăţeşte calitatea auditului.
„Când vorbim despre evoluţiile tehnologice trebuie să luăm în considerare mai mulţi factori principali care indică necesitatea unor astfel de tehnologii în audit, cum ar fi creşterea rapidă a volumului de date, schimbarea modelelor corporative, trecerea la automatizare şi solicitarea unei abordări îndrăzneţe din partea auditului”, spune Ella Chilea.
În prezent, abilităţile tehnologice de audit sunt dificil de găsit, însă atunci când companiile din piaţă întâlnesc auditori care combină apetitul pentru risc cu cel tehnologic, acestea sunt încrezătoare şi vor să afle şi mai multe despre modul în care oamenii folosesc tehnologia pentru a testa, experimenta şi efectua procese de audit de calitate mai bună, notează Mazars într-o analiză care a luat în calcul rezultatele unui studiu double-blind realizat de Edelman Intelligence.
„Deşi tehnologia este vitală pentru procesul de audit, sondajul nostru a dezvăluit, de asemenea, faptul că profesioniştii din spatele ecranelor contează mai mult. Atunci când vine vorba de alegerea unei firme de audit, clienţii noştri, precum şi respondenţii acestui sondaj, apreciază cunoştinţele despre afacere şi capacitatea de a înţelege domeniul în care compania îşi desfăşoară activitatea. Profesia de audit trebuie să îşi continue transformarea prin explorarea a trei active puternice: tehnologia, capitalul uman şi inteligenţa colectivă. Acest mix este cel care face diferenţa atât pentru clienţi, cât şi pentru profesie.”, adaugă Ella Chilea.
Tehnologia va juca, fără îndoială, un rol important în anii următori şi, chiar dacă IA este deja prezentă în majoritatea industriilor, specialiştii de la Mazars sunt de părere că oamenii vor fi cei care vor conduce locurile de muncă din viitor.
“Auditorii au un rol crucial în îmbunătăţirea relevanţei şi calităţii auditului. O parte a evoluţiei unui auditor este să înţeleagă domeniul de activitate al fiecărei companii - pentru că fiecare afacere este unică in felul său, replicarea unui audit „universal valabil” nu funcţionează; acesta trebuie să ştie să asculte; fapt confirmat şi de cei 33% dintre respondenţi, care au ales calitatea dintr-o listă de 20 de opţiuni. Urmată de „agilitate şi flexibilitate” (17%), aceste abilităţi ne ajută să conturăm agenda de nevoi a companiilor şi să dăm o putere mai mare calităţilor umane, pe care tehnologia nu le poate reproduce cu uşurinţă”, specifică analiza realizată de compania de audit şi consultanţă în afaceri .
De asemenea, abilităţile de gândire critică sunt importante pentru o carieră în audit. Acest tip de raţionament necesită ca aceştia să iasă în afara propriilor prejudecăţi pentru a lua în considerare toate perspectivele, a pune la îndoială validitatea fiecăruia şi a ajunge la o concluzie.
Când practica de audit va fi schimbată dramatic, folosind tehnologii emergente din ce în ce mai mult, profilul auditorului va reflecta aceste schimbări, spun specialiştii de la Mazars.
În primul rând, auditorul trebuie să fie priceput în utilizarea tuturor acestor modificări tehnice în loc să utilizeze excel. Această schimbare se va potrivi perfect generaţiei Z, utilizatorii nativi digitali, care intră deja în forţa de muncă.
Provocarea în acest context este generată de scorul de pregătire al forţei de muncă în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei şi scorul companiilor privind utilizarea internetului obiectelor. Potrivit Eurostat, în România, numai 7% dintre companii au folosit dispozitive sau sisteme conectate la internet în ultimul an, chiar dacă ţara are cel mai ieftin abonament de internet în bandă largă şi, de asemenea, unul dintre cele mai rapide din lume.
Gândirea critică este una dintre abilităţile viitoare care vor fi din ce în ce mai solicitate, potrivite pentru generaţia Z, care este mai pragmatică decât celelalte generaţii, şi nu este deloc deschisă să piardă timp în îndeplinirea sarcinilor care pot fi automatizate în loc să deţină un job care să îi solicite intelectual şi la care să contribuie strategic.
Până când sistemul educaţional va trece la o transformare digitală şi va începe să ofere abilităţile cerute de mediul de afaceri, companiile vor prelua, în continuare, responsabilitatea de a dezvolta aceste abilităţi şi competenţe, concluzionează specialiştii de la Mazars.
