România a pierdut anul trecut peste 310 milioane euro, venituri la bugetul de stat, ca o consecinţă directă a contrabandei cu produse din tutun, lucru cunoscut doar de 6% dintre români, potrivit celui mai recent sondaj publicat de firma de cercetare independentă Povaddo pentru Philip Morris International.
La polul opus se află 43% dintre români, care afirmă că că nu cunosc adevăratul impact, în timp ce 22% dintre aceştia cred că România a pierdut între 1 milion şi 100 milioane de euro, iar 12% estimează că pierderea a fost mai mică de un milion de euro.
„Chiar dacă fenomenul consumului ilicit de ţigări se află în România la un minim istoric (7.9%), pentru a menţine acest rezultat este esenţial să se comunice către publicul larg date concrete despre impactul real asupra bugetului statului şi, mai ales, asupra vieţii cetăţenilor români”, spune Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
El consideră că pentru a combate comerţul ilicit de ţigarete trebuie menţinută colaborarea dintre autorităţile de control şi industria de profil, în paralel cu continuarea politicilor fiscale echilibrate adoptate de statul român în ultima perioadă, ale căror rezultate se văd deja în încasările la bugetul de stat.
Raportat la nivel european, sondajul arată că 14% dintre cetăţeni ştiu că piaţa ilicită a ţigărilor cauzează pierderi de venituri pentru statele membre ale UE în valoare de peste 10 miliarde de euro pe an.
Totuşi, peste 65% consideră că comerţul ilicit cu produse din tutun este o problemă la nivelul UE, iar două treimi susţin adoptarea de politici diferenţiate, arată cel mai recent studiu Povaddo realizat în 13 ţări europene.
Sondajul mai arată că 67% dintre respondenţi consideră că există o creştere a comerţului ilicit care îi descurajează pe mulţi fumători să renunţe la fumat sau să treacă la alternative mai bune, fundamentate ştiinţific, care nu ard tutunul.
În plus, şase din zece (60%) sunt de acord că susţinerea de către guvern a produselor fără fum este în măsură să sprijine egalitatea de şanse şi să reducă inegalităţile legate de sănătate deoarece le oferă fumătorilor adulţi din medii socio-economice defavorizate acces la alternative mai bune decât continuarea fumatului.
„Politicile pragmatice au puterea de a îmbunătăţi vieţile oamenilor şi stimulează companiile să inoveze şi să ofere acces echitabil la progresele tehnologice, mai ales într-o perioadă de instabilitate economică”, adaugă Grégoire Verdeaux, Senior Vice President, External Affairs, PMI.
Cei peste 13.000 de respondenţi adulţi cu vârsta de peste 18 ani, care au participat la sondaj, sunt convinşi că dezvoltarea şi evaluarea noilor tehnologii fără fum ar trebui să permită progresul şi să joace un rol important pentru sănătatea publică în completarea măsurilor existente.
„Este încurajator să constatăm că tot mai multe ţări adoptă politici diferenţiate în funcţie de gradul de risc, care, în opinia noastră, joacă un rol decisiv pentru a-i determina pe consumatori să adopte alternative mai bune, dacă nu renunţă, şi pe companii să investească în inovaţie", a completat Tommaso di Giovanni, Vice President, International Communications, PMI.
În România, Philip Morris are aproximativ 1.300 de angajaţi, atât în fabrica din Otopeni, cât şi în zona comercială. Compania a investit peste 600 de milioane de dolari de când a început transformarea fabricii din Otopeni într-o unitate de producţie de ultimă generaţie, la nivel global. Cifra de afaceri a Philip Morris în 2021 a fost de 3,61 miliarde de lei pentru cele două entităţi: Philip Morris Trading, divizia comercială, şi Philip Morris România, divizia de producţie.
