Un club "foarte mare", cu o capacitate de 5.000 de persoane şi osuprafaţă de 2.600 de metri pătraţi, care are nevoie de oinvestiţie de 3 milioane de euro şi pentru care se vor vindeabonamente lunare de 40-50 de euro. Este noua reţetă pe care MikaelFredholm, vicepreşedinte al World Class International, o pregăteştepentru cartierul bucureştean Titan, scrie revista BUSINESS Magazin.
După cinci ani de operare exclusiv în zone centrale şi înhoteluri de cinci stele, cu abonamente anuale situate între 1.200şi 1.700 de euro pe an (între 100 şi 140 de euro pe lună), carevizau piaţa premium, World Class face pasul către clasamediu-premium prin investiţia din Titan. Noul club va avea un altnume, ce nu a fost încă stabilit, însă va face parte din seria decluburi World Class. "Vom lansa un nou brand, iar clubul va purtanumele brandului, urmat de by World Class", explică MikaelFredholm, precizând că, la fel ca şi celelalte cluburi din reţea,va fi dotat cu piscină, studiouri de aerobic şi spinning, sală defitness, zonă de relaxare şi, de asemenea, cu o terasă peacoperişul clădirii, terasă ce va fi utilizată pentru organizareade evenimente. Diferenţa faţă de cluburile premium va fi lipsaserviciilor spa (masaje sau tratamente faciale).
Mikael Fredholm ţine mult la explicaţia că această investiţie şistrategia de a merge către clasa medie nu sunt parte a unui plananticriză, ci fac parte din strategia de dezvoltare a companiei petermen lung. Planul este ca grupul să testeze conceptul, iar dacăacesta va prinde, vor fi deschise alte cluburi, inclusiv în afaraBucureştiului. În sprijinul argumentului că nu este un plananticriză stă chiar momentul când a venit ideea acestui club:"Contractul pentru acest club l-am semnat în urmă cu doi ani, iardecizia am luat-o înainte de izbucnirea crizei. În prezent noi avemcluburi de fitness ce se adresează doar segmentului premium. Piaţaeste însă foarte mare şi de aceea trebuie să acoperim şi segmentulpersoanelor cu venituri medii."
Aduşi în România de Strabag
Faptul că România este o piaţă foarte mare a fost şi motivulvenirii companiei în România în 2004, într-un moment în careserviciile de întreţinere locale erau la început. Grupul a decis săvină în România la cererea Strabag, dezvoltatorul hoteluluiMarriott. "Ei ne-au întrebat atunci dacă nu dorim să deschidem osală de fitness în incinta hotelului. La momentul respectiv noi nuvizam piaţa din România", explică Mikael Fredholm, precizând că laacel moment compania era deja prezentă pe alte pieţe din regiune,precum Polonia şi Cehia. Acela a fost şi momentul când MikaelFredholm s-a alăturat companiei, după ce anterior lucrase timp de
patru ani pentru o firmă de investiţii, pentru caretrebuia să călătorească 250 de zile pe an, în special în SUA, Chinaşi Orientul Mijlociu: "Mă săturasem să călătoresc, să fiu tottimpul în avioane şi aeroporturi. M-am întâlnit cu proprietarulWorld Class care mi-a oferit un job în cadrul companiei şi mi-apropus să vin în România. Când am venit nu exista decât un club,cel din cadrul Marriott, iar cel din cadrul hotelului Radisson SASera în construcţie. Hotelul era atunci la rândul său doar unschelet". Fredholm a venit în România, a semnat contractul cuMarriott şi a început să vândă contracte companiilor, făcândvânzări pentru prima dată în viaţa lui. Asta deşi nici condiţiilede lucru nu au fost de la început cele mai fericite: "După ce ammers la Marriott să semnăm contractul, am mers la Hotel Bucureşti -actualul Radisson -, unde era amenajat un birou pentru mine. Nuexista însă curent electric şi nici căldură. Era ianuarie, afarăerau minus 25 de grade, iar eu stăteam cu geaca de schi şi cu fesulpe cap într-un birou gol şi trebuia să încep să vând servicii defitness. Până atunci nu mai vândusem nimic niciodată".
Fredholm a început să vândă în paralel cu o piaţă în curs dedezvoltare. La începutul anilor 2000, în România nu exista practico piaţă de săli de fitness, fiind doar săli mici la parterulblocurilor. Acum World Class are drept concurenţi mai multe cluburicare oferă servicii de fitness adresate clientelei medii şipremium: "Dacă facem comparaţie între acum zece ani şi prezent,diferenţele sunt uriaşe şi deşi suntem singurul lanţ de săli defitness, pe piaţa de profil au apărut şi cluburi individuale,precum Le Club sau Pescariu Sports & Spa, însă acestea sunt maimult country clubs - cluburi private, care pot avea membriexclusivişti -, în timp ce noi ne-am axat pe servicii de fitness şirecreere. Vorbim mai mult de o concurenţă indirectă".
Vicepreşedintele World Class spune că, la nivel naţional, celeşapte cluburi ale companiei îi aduc o cotă de piaţă de 20%, însăaici sunt incluse toate sălile de fitness, fie că este vorba desăli de apartament sau de săli de la parterul blocurilor. La nivelde cluburi de fitness pentru segmentul premium, cota de piaţă aWorld Class este de circa 90%, potrivit lui Fredholm. Creşterea s-abazat mult şi pe contractele cu companiile, pentru care World Classa creat Corporate Wellness Program, prin intermediul căruiacompaniile de pe piaţa locală plătesc parţial sau totalabonamentele angajaţilor. În prezent, circa 100 de companii facparte din acest program, iar printre acestea se numără Vodafone,Orange, Rompetrol şi CitiBank.
Segmentul de clienţi pe care îl vizează cluburile i-a feritîntr-un fel şi de efectele crizei, oficialul companiei vorbind deafaceri în creştere în 2009 - care au ajuns la 5,1 milioane de euro-, dar şi de un început bun în 2010. În primul trimestru al acestuian, veniturile au crescut cu 35% comparativ cu perioada similară aanului trecut, până la 1,56 milioane de euro. Directorul WorldClass spune că evoluţia a fost diferită de la un club la altul, dartoate cluburile, cu excepţia celui din Timişoara, au obţinutrezultate pozitive pe perioada crizei: "Dacă vom continua înaceeaşi linie, vom avea un an foarte bun".
Afacerile au crescut însă şi pentru că s-a urmărit îndeaproapeevoluţia pieţei, explică Fredholm: "În România am simţit criza, înspecial prin faptul că oamenii au devenit mai sensibili la preţ. Amfost nevoiţi să reducem preţurile cu 15%, însă numărul de clienţi acrescut mult, şi în consecinţă veniturile au crescut. În Ungaria,Cehia, Polonia şi chiar Suedia criza a lovit mai puternic, deoarecepreţurile au fost reduse, iar baza de clienţi a rămas aceeaşi, înconcluzie cifra de afaceri a scăzut". Preţurile din România suntîncă mai mari decât cele din Suedia, care este cea mai matură piaţăde profil, motiv pentru care competiţia este acerbă, iar preţurilemai mici. În România preţurile sunt, de asemenea, cu 20% mai maridecât în Ungaria, cea mai mare piaţă de la nivel regional dupăgradul de penetrare al serviciilor de întreţinere corporală.
Oficialii Pescariu Sports & Spa, club deţinut de tenismanulDinu Pescariu, care se adresează segmentului premium, vorbesc totde o evoluţie bună în 2009, dar şi în prima parte a lui 2010 - cândveniturile au crescut cu 10%. Reprezentanţii companiei, care nuvizează extinderea către segmentul mediu, spun că nu au adoptatmăsuri anticriză, ci chiar au planuri de extindere: "Urmează săfinalizăm două săli de squash şi un aqua park în aer liber înincinta clubului, în care am investit un milion de euro". Existăînsă şi jucători care au resimţit mai puternic criza, printreaceştia numărându-se şi IDM Club Wellness Fitness, care seadresează segmentului mediu, potrivit lui Octavian Thor Pleter,general manager al IDM Kennedy Group: "În 2009, afacerile noastreau evoluat defavorabil, atât din cauza unei atitudini mai rezervatea consumatorilor privind serviciile de petrecere a timpului liber,cât şi din cauza necazurilor cu circulaţia în zona SplaiulIndependenţei - Podul Grozăveşti". Cu toate acestea, compania maiare planuri de investiţii, chiar dacă nu mari, şi va investi200.000 de euro într-o terasă bar-restaurant în curtea clubuluiIDM.
Criza a afectat şi compania-mamă a World Class, prezentă în 10ţări din Europa, a cărei istorie a început să se scrie în Suediaacum 25 de ani. Ulf Bengson, fost participant la campionatelemondiale de bodybuilding alături de Arnold Schwarzenegger, şi-adeschis la vârsta de 30 de ani o sală de fitness în Stockholm, dela care a pornit dezvoltarea World Class, care numără în prezent 43de cluburi şi 70.000 de membri.
În prezent, World Class deţine în România şapte cluburi, dintrecare patru în Bucureşti şi câte unul în Constanţa, Timişoara şiCluj, 85 de angajaţi şi o bază de 14.000 de clienţi. Ultimul club afost deschis în urmă cu circa trei săptămâni în Plaza Mall, iarpentru viitorul apropiat compania urmează să mai deschidă alte şasecluburi. Mikael Fredholm spune că în prezent compania lucrează ladouă cluburi - unu în Floreasca, în care vor investi circa 4,5milioane de euro şi cel din Auchan Titan. După lansarea acestora,în iulie-august World Class va mai deschide un club în incintahotelului Rex din Mamaia. Pentru Capitală, compania poartănegocieri pentru deschiderea altor trei săli. "Una dintre acestease va inaugura cu siguranţă anul acesta, o a doua la sfârşitulanului sau la începutul anului 2011, iar cea de-a treia peste unan", explică pe scurt Fredholm planul de extindere a reţelei.
Puţini români sunt membri activi ai unui club defitness
Planul este destul de agresiv dacă ne uităm la restul pieţei,unde nu prea s-a auzit de inaugurări în ultima vreme. OficialulWorld Class explică însă investiţiile prin faptul că pe piaţă maieste destul loc de dezvoltare: în România rata de penetrare - adicăpopulaţia care are statut de membru într-o sală de fitness - estede 0,1%, mult inferioară celei din Suedia, unde este de 18%. "Piaţaeste imatură şi mult, mult mai mică decât cea din Suedia, Spania,Germania sau Statele Unite", spune Fredholm; acesta este unuldintre motivele pentru care grupul a decis deschiderea clubului dinincinta Auchan Titan. Din studiile World Class, Fredholm spune căexistă o diferenţă foarte mare între românii bogaţi şi cei cuvenituri sub medie: "Segmentele sunt complet diferite. Foartepuţini şi-ar permite un abonament de 2.000 de euro pe an. Circa 20%ar putea să plătească 1.000 de euro şi apoi sunt cei 40% care şi-arpermite 40 de euro pe lună". Astfel, strategia este un abonamentmai mic pentru a atrage un număr cât mai mare de oameni.
Oricum, piaţa românească este destul de diferită, povesteşteFredholm, care a ajuns la concluzia că românii văd mersul la salăca pe o activitate de socializare. Astfel, dacă în Suedia opersoană petrece în medie circa 27 de minute la un club dewellness, în România media este de circa două ore.
Aşadar, dacă în străinătate oamenii merg la sală pentru a semenţine în formă şi se duc fie după program, fie înainte, fie înpauza de masă, în România mersul la sală este o formă de petrecerea timpului liber.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
