În Uganda, una dintre cele mai sărace ţări din "inima" Africii, conceptul de "siguranţă alimentară" este un adevărat centru al universului pentru o bună parte din cele 35 de milioane de oameni care trăiesc în ţara africană. Cercetătorii ugandezi au declanşat ofensiva în lupta cu malnutriţia şI săracia, iar armele lor sunt high-tech: cercetarea în domeniul organismelor modificate genetic (OMG), o tehnologie ocolită până acum de economiile europene.
Ei lucrează în prezent la un proiect care să permită creşterea unui soi de banane cu conţinut sporit de vitamina A, element întâlnit în general la morcovi. Cu ajutorul modificărilor genetice cercetătorii speră să obţină o nouă specie de banane ce ar trebui să fie în acelaşi timp şi rezistentă la bolile tropicale specifice zonei (banana wilt disease - n.red.). Cercetătorii africani spun că primele rezultate sunt încurajatoare dar totul depinde de cum va fi construită în viitor legislaţia şI de cum vor fi finanţate în viitor cercetările lor.
Cu ajutorul bananelor modificate genetic ei speră că în scurt timp vor putea stabiliza producţia de banane, afectată periodic de boli. Datele arată că Uganda are potenţialul de a produce aproximativ 10 milioane de tone de banane anual însă anul trecut recolta s-a ridicat numai la 5 milioane de tone ca urmare a molimelor. Primele date arată că aplicarea la scară largă a cercetătorilor în domeniul OMG vor aduce ţării africane venituri suplimentare de 200 milioane de dolari.
Momentan "bananele-morcov" nu au ajuns pe tarabele din pieţele ugandeze sau pe alte pieţe pentru că legea care ar permite acest lucru se află în continuare pe birourile oficialilor din guvern iar cercetările nu sunt finalizate în totalitate.
(Cercetările în domeniul biotehnologiilor în domeniul bananelor sunt finanţate în parte de Fundaţia Bill and Melinda Gates. Cercetările nu sunt finalizate astfel că folosirea acestor banane în alimentaţie şI comercializarea este interzisă)
"Grupurile care luptă împotriva organismelor modificate genetic sunt în general din Europa. Africa are nevoie de organismele modificate genetic mai mult decât Europa pentru că aici sunt alte boli pentru plante decât cele din Europa.
Mai mult, Europa îşi subvenţionează fermierii, o politică care nu este aplicată şi aici", a explicat Daniel Kamanga, directorul de comunicare al organizaţiei Africa Harvest, un ONG care promovează adoptarea tehnologiei în agricultura africană, cu ocazia unui eveniment ce a avut loc recent în Kampala, capitala Ugandei.
Cercetătorii agricoli ugandezi spun la unison că paşii pe care ar urma să îi facă înainte în domeniul cercetării agricole sunt direct dependenţi de "injecţiile" financiare care vin dinspre Uniunea Europeană. "Europenii sunt însă reticenţi când depunem un proiect pentru un grant de cercetare care are şi o componentă prinvind organismele modificate genetic", a spus Andrew Kiggundu, cercetător în cadrul National Agricultural Research Organisation (NARO), agenţia ugandeză responsabilă de cercetarea agricolă aflată în subordinea Ministerului Agriculturii al ţării africane.
(Andrew Kiggundu monitorizează constant evoluţia cercetărilor sale în teren)
De celalaltă parte la mii de kilometri în Europa, "dosarul" organismelor modificate genetic rămâne sub un reflector al controverselor alimentat atât de percepţia publică, cât şi de protestele fermierilor "eco" dar şi de regulamentele europene. Situaţia este similară şi în România, pe piaţa locală fiind aprobată cultivarea unui singur soi de porumb modificat genetic produs de gigantul american Monsanto. În lipsa răspândirii la scară largă a dăunătorului la care este este imun acest soi, fermierii români nu s-au avântat să acopere repede suprafeţe întinse cu astfel de produse. Anul trecut numai câteva sute de hectare de teren agricol au fost acoperite cu acest tip de porumb.
Dacă în Uniunea Europeană dezbaterile pe marginea avantajelor şI dezvantajelor utilizării biotehnologiilor în agricultură la scară largă este departe de a se fi încheiat, în Africa lucrurile sunt mult mai simple pentru că pe continentul negru doar cei mai puternici "supravieţuiesc".
"Oamenii sunt fericiţi aici că au încă de mâncare. Vesticii pot fi norocoşi că au de unde alege, noi nu avem acest lux (făcând referire la opţiunea între agricultura tradiţională şi organismele modificate genetic - n.red.). Nu suntem susţinători în mod automat al organismelor modificate genetic dar opţiunile noastre sunt limitate", a explicat la rândul său James Ogwang directorul National Crops Resource Research Institute (NaCRRI), un institut de cercetare agricolă din apropierea capitalei ugandeze Kampala.
Impactul volatilităţilor economice provocate de instabilitatea producţiilor agricole a ţării africane este severă în condiţiile în care 80% din populaţia activă este ocupată în agricultură, iar grosul fermierilor este acoperit de cei care produc pentru subzistenţă.
(Familia de fermieri Bakisiyoy, una dintre cele mai înstărite din Namulonge, un sat din apropierea capitalei ugandeze Kampala. Ei exploatează 9 hectare de teren arabil şI au 30 de porci)
Mai mult, la o populaţie aproapă dublă faţă de a României, PIB-ul Ugandei este de numai 45 miliarde de dolari, adică aproximativ un sfert din PIBâul României. Totuşi, PIB-ul Ugandei a crescut anual în medie în ultimii 20 de ani în medie cu aproximativ 7%. Cu toate acestea economia africană continuă să fie mult în spatele unor "rivali" precum Nigeria, Senegal sau Kenya iar 40% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar/zi, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Totul în economia ţării africane se învârte în jurul materiilor prime, fie că este vorba de cafea, ceai sau banane.
"Fermierii trebuie să se asocieze şi să facă agricultură comercială. Unul din motivele pentru care fermierii o duc aşa rău este sistemul de transport", a adaugat oficialul NaCRRI.
Acest lucru este vizibil şi în Namulonge, o mică localitatea la câţiva kilometri de capitala Kampala.
Aici familia lui John Bakisiyoy se numără printre cele mai bogate din această localitate pentru că lucrează 9 hectare de teren agricol, o suprafaţă considerată ca făcând parte din agricultura de subzistenţă în România.
Toată afacerea familiei Bakisiyoy se învârte în jurul terenului şi a celor 20-30 de porci pe care îi cresc într-o mică fermă pentru a-i mânca sau vinde odată ce au crescut suficient.
"Mâncarea este scumpă aici dar facem agricultură de mai bine de zece ani. Lucrăm terenul cu familia dar şi cu muncitori zilieri pe care îi plătesc în medie cu 6.000 de shilingi ugandezi/zi (2,3 dolari/zi)", spune John Basikiyoy.
Fermierul spune că recoltele de banane sunt o loterie în condiţiile în care plantaţiile sunt afectate de boli (banana wilt - n.red.) iar calitatea terenurilor agricole îi permite să obţină la porumb o recoltă medie de 3 sau 4 tone/hectar. Spre comparaţie, fermierii mari obţin în România în anii buni şi 10 sau 12 tone/hectar. În aceste condiţii la sfârştiul fiecărui an încasările fermierului variază între 10.000 şi 20.000 de dolari însă profitul şi dezvoltarea business-ului sunt doar un vis pentru moment. "Suntem o familie mare, avem multe guri de hrănit", a încheiat fermierul african.
Ce sunt Organismele Modificate Genetic, care sunt avantajele şI dezavantajele lor?
Organismele modificate genetic (OMG) sunt acele organisme în cazul căroră una sau mai multe gene au fost introduse în materialul său genetic de la un alt organism cu ajutorul biotehnologiei. Spre exemplu, modificările genetice pot surveni pe relaţia dintre o bacterie şI o plantă dar şI de la o specie de plante la o alta, potrivit definiţiei Organizaţiei pentru Alimentaţie şI Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite.
Această tehnologie este în continuare un subiect controversat care generează dezbateri aprinse.
Pe de-o parte susţinătorii OMG spun că prin astfel de modificări plantele devin mai rezistente la dăunători, pot genera mai multe proteine dar pot face şI animalele să fie mai productive.
Mai mult, susţinătorii biotehnologiilor spun că OMG-urile permit obţinerea de producţii mai mari cu ajutorul unor suprafeţe mai mici de teren dar şI că permit "odihnirea" pământului.
De celalaltă parte, organizaţiile ecologiste, unii dintre cei mai activi protestatari împotriva OMG-urilor, argumentează că aceste modificări au impact semnificativ asupra mediului înconjurăror în sensul că unele plante sau insecte pot avea de suferit. Mai mult, aceste organizaţii avertizează că OMG-urile pot avea efecte posibile asupra sănătăţii umane dar şI că aceste produse sunt o invenţie a marilor corporaţii multinaţionale care încearcă să îi facă pe fermieri dependenţi de seminţele pe care le vând în fiecare an.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
